Un copil român din şapte este hărţuit pe net

Copiii se tem cel mai tare ca un necunoscut să nu le fure identitatea

Metodele de agresiune sunt diverse, de la jigniri trimise pe messenger şi pe e-mail până la publicarea de poze compromiţătoare pe site-uri publice. Anul acesta, poliţiştii români cercetează cinci cazuri de pornografie infantilă pe internet.

Studiu: Facebook face oamenii mai sociabili

România ocupă locul doi, după Estonia, într-un top al ţărilor europene unde copiii sunt cei mai hărţuiţi pe internet, relevă ancheta "EU Kids Online", finanţată de Comisia Europeană şi efectuată în acest an în 25 de ţări. Datele au fost făcute publice ieri, la conferinţa "O lume în schimbare: Tinerii şi riscul în mediul online", organizată de Centrul pentru Protecţia Online împotriva Exploatării Copiilor, de Ambasada Marii Britanii şi de Visa Europe.

Studiul arată că 13,6% din copiii români spun că au fost hărţuiţi online, sub diverse forme. Pe primul loc se situează trimiterea de mesaje jignitoare (cuvinte, imagini, videoclipuri), urmate de postarea acestora pe site-uri unde puteau fi văzute şi de alţii. Unii copii au reclamat că li s-au întâmplat alte lucruri urâte sau jignitoare pe net, au fost ameninţaţi sau chiar excluşi dintr-o comunitate. Cei mai mulţi copii români au fost hărţuiţi pe messenger. Alte căi folosite sunt reţelele sociale, chatul, prin e-mail, cu ajutorul site-urilor de jocuri sau prin alte căi de pe internet.

De ce se tem copiii

Temerea principală a copiilor români este exprimată de o fetiţă de 12 ani: "Mă simt hărţuită dacă se întâmplă să-mi spargă cineva parola, adică să intre pe contul meu, să se dea drept mine, astfel determinându-i pe cei din lista mea să creadă că-i mint sau că le vorbesc indecent".

Cea mai gravă formă de hărţuire este pornografia infantilă pe internet. "La momentul actual, România nu se confruntă cu un fenomen al pornografiei infantile. Din păcate, în aceste cazuri nu se poate recupera latura psihologică şi morală a abuzului asupra victimei", a afirmat ieri şeful Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism din cadrul Parchetului General, Codruţ Olaru. Totuşi, cinci cazuri sunt anul acesta în atenţia poliţiştilor români, potrivit lui Virgil Spiridon, şeful Serviciului de Combatere a Crimei Organizate din cadrul Poliţiei Române.
 
Ce trebuie făcut

„Este vorba de două cazuri din Bucureşti, unde a acţionat un pedofil englez, unul care face parte dintr-o reţea din Norvegia şi Italia şi încă două din ţară. Este vorba de cazuri de copii care au fost racolaţi, abuzaţi, iar apoi imaginile acestea au fost reproduse pe internet", a explicat Virgil Spiridon. Specialiştii fenomenului spun că pentru a stopa pornografia informatică trebuie ca, în primul rând, să fie încurajaţi copiii să povestească despre ceea ce li se întâmplă. Apoi trebuie educaţi şi părinţii, care nu ştiu să comunice. Copiii trebuie educaţi şi ei cu privire la sex şi siguranţă, iar societatea trebuie să fie şi ea educată să facă internetul mai sigur.

"În pornografia infantilă nu se pot recupera laturile psihologică şi morală ale abuzului asupra victimei."
Codruţ Olaru  şeful DIICOT