Spitalele, fabrici de boli

unităţile medicale funcţionează în afara legii. Cei care ar trebui să le închidă susţin că nu pot lăsa publicul fără servicii medicale, dar deseori pacienţii se externează mai bolnavi

unităţile medicale funcţionează în afara legii.
Cei care ar trebui să le închidă susţin că nu pot lăsa publicul fără servicii medicale, dar deseori pacienţii se externează mai bolnavi decât la internare, luând din spital microbi rezistenţi la antibiotice, care se tratează greu, în unităţi speciale. Celebrul realizator tv Iosif Sava a murit după o banală apendicită, fiind contaminat cu un astfel de germen. Deşi a început reforma spitalelor, Ministerul Sănătăţii nu ştie exact câte clinici funcţionează fără autorizaţie. Din investigaţiile ziarului Adevărul reiese că situaţia cea mai rea este în Moldova, în judeţul Vaslui nefiind nici un spital autorizat.
La unele, morga se află în apropierea bucătăriilor şi a spălătoriilor, ceea ce exclude din start posibilitatea de a primi autorizaţie. În Brăila, la maternitatea în care s-a produs o epidemie printre nou-născuţi, acum câţiva ani, s-a descoperit că arhitecţii plasaseră WC-urile lângă sala de naşteri, crescând riscul de contaminare a pacientelor, a copiilor şi a instrumentarului.
Altele funcţionează în spaţii improprii, vechi de peste 100 de ani, în pericol de prăbuşire, care au adunat în zidărie germeni multirezistenţi la antibiotice. Simpla igienizare nu poate elimina microbii, fiind necesare intervenţii costisitoare. În Occident, astfel de ziduri sunt "arse" cu o tehnologie specială, iar dacă nu sunt clădiri de interes istoric, spitalele vechi sunt pur şi simplu demolate şi înlocuite cu altele, noi şi curate. În Bucureşti, clinicile sunt mai curate, dar există şi o unitatea medicală cu probleme. Institutul de Pneumologie "Marius Nasta", recent inspectat de preşedintele Băsescu, are o secţie exterioară care nu a primit dreptul de a funcţiona în 2006, din cauza "condiţiilor igienico-sanitare".

Moldova are cele mai multe spitale neautorizate
Peste 60% din spitalele din judeţul Iaşi nu îndeplinesc toate normele igienico-sanitare de funcţionare. şeful Autorităţii de Sănătate Publică, Mihnea Hurmuzache, spune că se află în imposibilitatea de a închide aceste spitale. "În general, este vorba de uzura fizică a clădirilor. La "Sf. Spiridon", la Clinica de Oncologie, cea Medicală şi cea de Diabet, clădirile sunt foarte vechi. Nu putem închide aceste spitale, pentru că nu avem alternative. Nu putem închide un întreg spital pentru că are probleme la o clinică sau alta", a declarat Hurmuzache. La Vaslui, spitalele nu dispun de tocătoare speciale pentru deşeuri. La această oră, în condiţiile în care funcţionează, niciun spital din judeţul Vaslui nu poate fi autorizat.

Spitalele din Cluj au clauze de conformare
La Cluj, problemele cu autorizaţiile de funcţionare au apărut din cauze structurale. Spitalele funcţionează în clădiri vechi, neconforme cu legislaţia sanitară. Ele necesită recompartimentări şi e nevoie de investiţii mari. Spitalele au termen de un an pentru rezolvarea problemelor. Printre ele se numără clinicile de Psihiatrie I şi II, Clinica Medicală II, secţiile de Chirurgie şi Neurologie de la Spitalul Municipal Clujana, Spitalul din Gherla şi Spitalul de Pneumoftiziologie. La Mureş, din cele 110 secţii, aflate în 12 spitale sau policlinici, şapte nu sunt autorizate sanitar. În Timiş, în schimb, toate spitalele au primit autorizaţie din partea Autorităţii de Sănătate Publică (ASP). "Probleme mai sunt la clădirile în care funcţionează Spitalul Municipal Timişoara. Acesta este însă într-un program de conformare, până la sfârşitul acestui an. Spitalul funcţionează în regim pavilionar, în mai multe clădiri diferite, aflate la distanţă una de cealaltă, iar mâncarea, de exemplu, trebuie să fie transportată într-un circuit cât mai strâns", a completat Dana şpac, purtătoarea de cuvânt a ASP.