Romania murdara

E toamna, dar multe din pasarile calatoare de pe la noi au ramas in Romania. Au ramas nu pentru ca Romania a devenit, brusc, o tara calda, ci pentru ca sunt moarte. Astfel, un studiu al Institutului

E toamna, dar multe din pasarile calatoare de pe la noi au ramas in Romania. Au ramas nu pentru ca Romania a devenit, brusc, o tara calda, ci pentru ca sunt moarte. Astfel, un studiu al Institutului National de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dunarii" arata ca, numai in sezonul de vanatoare 2002-2003, efectivele unor specii de pasari, ca rata caraitoare, lisita, gasca de vara etc., s-au redus cu 70 la suta. Din pacate, aceasta stire nu e importanta doar pentru Adrian Nastase, presedintele de onoare al Asociatiei Vanatorilor si Pescarilor Sportivi, pentru turisii italieni care impusca tot ce misca in Delta sau pentru alti cunoscatori in domeniu. Stirea e importanta pentru toata lumea pentru ca, aici, nu e vorba de un simplu masacru cinegetic, ci de grija autoritatilor pentru protectia mediului. Iar acest capitol e unul dintre cele mai dificil de indeplinit de tara noastra in drumul spre Uniunea Europeana. Conform aprecierilor specialistilor occidentali, Romania are nevoie, pentru a ajunge la standardele UE in domeniul mediului, de 20 de miliarde de dolari. Dar aceasta suma uriasa de bani nu e totul. E nevoie de legi noi, de noi organisme de control, de strategii interministeriale si de eforturi sustinute intinse pe ani de zile. Asta pentru ca trebuie modificat totul, de la cantitatea de fum aruncata pe tevile esapamentelor automobilelor, a cosurilor fabricilor, pana la comportamentul turistilor in Delta si modul de recuperare a deseurilor. In acest moment, dupa standardele occidentale, protectia mediului in Romania e un dezastru. Marii poluatori din industrie, intreprinderi vechi de pe vremea lui Ceausescu, n-au bani sa-si plateasca factura la curent si gaze, daramite sa-si puna filtre moderne la cosuri. Oricum, directorii colosilor din domeniul petrochimiei gandesc tot ca acum 12 ani, cand a arunca substante poluante intr-un rau insemna a scapa definitiv de problema care "o lua la vale". Protestele populatiei din vecinatate sunt nule. Pentru amarastenii din Moldova, depasirea concentratiei normale de cianuri din Siret de 130 de ori a fost un motiv de bucurie. Lumea s-a ghiftuit cu crapi morti intr-o veselie, in ciuda avertismentelor autoritatilor. Cativa zeci de insi au ajuns la spital, dar nu s-au suparat: erau cu burtile pline. La fel s-a intamplat si cu pestii cu amoniac "produsi" de Doljchim care i-au scos pe tarani din case. Dezastrul este la fel de mare si prin alte parti: 70 la suta din padurile retrocedate au fost rase si, acum, 7 milioane de hectare de teren agricol sunt amenintate cu desertificarea. Daca productia de grau e in pericol, in schimb creste vertiginos productia de deseuri la hectar. Campiile patriei, de la munte pana la mare, s-au umplut cu ambalaje de plastic si gunoaie. Acest lucru e normal pentru ca fiecare roman din mediul urban produce zilnic un kilogram de deseuri. Dintre acestea, doar 5 la suta sunt reciclate, spre deosebire de Occident, unde procentul urca spre 60 la suta. Multe din gunoaie sunt aruncate in "gropi menajere ilegale", cum frumos zic functionarii de la Mediu, adica sunt imprastiate prin locuri mai dosnice, ca n-are rost sa platesti taxa de Glina daca se poate altfel. In aceste conditii, era nevoie de organe de control care sa aplice legea la sange si o cooperare perfecta intre ministere. Nimic din toate acestea nu s-a intamplat. Asa cum consemneaza Raportul de tara, Comitetul interministerial, care este responsabil de coordonarea intre ministere pentru a asigura ca mediul este luat in considerare in toate sectoarele implicate, s-a intrunit o singura data in ultimii ani. Practic, Mediul a fost tratat ca o ruda saraca. In iulie 2003, Ministerul Protectiei Mediului a fuzionat cu Ministerul Agriculturii si a fost uitat de toata lumea, inclusiv de Ilie Sarbu, titularul postului. De exemplu, conform normelor UE, exista 320 de substante folosite pentru combaterea daunatorilor, care sunt interzise in Occident. La noi, nimeni n-a pomenit de aceste substante, daramite sa publice lista lor. Conducerea organului de control, care este Garda de Mediu, a fost tratat ca o sinecura politica. La conducerea sa a fost numit Constantin Silinescu, recomandat pentru post prin faptul ca a fost... general SIE! Si guvernul a avut grija de Garda: in februarie, printr-un HG, s-a descris in Monitorul Oficial, pe 5 pagini, cum trebuie sa arate hainele si incaltamintea comisarilor de Mediu. Dupa aceea a fost lansat programul "Romania curata", in timpul caruia trebuia sa se mature si gunoaiele, si coruptia din tara. In august, guvernul si-a amintit din nou de Garda de Mediu si a luat masuri. Culoarea uniformei s-a schimbat din verde oliv (in februarie) in verde turcoaz inchis, camasile din panza au fost inlocuite cu cele de poplin, iar bluzonul a fost transformat in sacou. De atunci nu s-a mai auzit nimic de gardistii in verde turcoaz si de generalul lor. Romania a ramas murdara si risca, din acest motiv, ca tarile europene sa n-o primeasca in casa lor comuna. Atunci, cand vom ramane, printre altele, si fara jumatate din fauna Deltei, generalului Silinescu nu-i va mai ramane decat sa prinda iepuri si sa-i bata pana cand acestia vor recunoaste ca sunt mistreti.