"Relaţiile dintre Bucureşti şi Chişinău sunt aproape îngheţate"

declară preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Marian Lupu

- Domnule Marian Lupu, cum aţi caracteriza, la momentul acesta, relaţiile dintre România şi Republica Moldova?
- Mai degrabă aş caracteriza relaţiile dintre Bucureşti şi Chişinău ca fiind aproape îngheţate, într-o fază statică, fără dezvoltare. Un dialog în cerc închis, pe două trei subiecte, din care nu putem ieşi. La Chişinău toţi credem că trebuie să rupem acest cerc vicios şi să mergem înainte. Cred că unica soluţie de a ieşi din această situaţie este să încercăm să nu ne axăm pe un coridor foarte îngust de subiecte în dialogul nostru. Trebuie să vedem că interesele sunt mult mai largi. Poate că metodele dialogului care au fost aplicate până acum nu au fost eficiente, iar problema este atât la Chişinău, cât şi la Bucureşti. Negarea a tot ce este moldovenesc la Bucureşti creează o situaţie de respingere a tot ce este românesc la Chişinău. Eu cred că trebuie să dăm dovadă de mai multă inteligenţă şi flexibilitate între capitale.
- Care sunt subiectele sensibile între cele două părţi?
- Avem trei subiecte deosebit de sensibile şi foarte dificile în dialogul nostru: limbă, naţiune, istorie. S-a ajuns să nu avem dialog nici la nivel de instituţii economice.
Acest fapt duce la ratarea unui număr important de oportunităţi, proiecte comune economice, investiţionale, culturale, cooperare transfrontalieră. Să le luăm pe rând: subiectele Limbă şi Naţiune. Există o mare parte din populaţia Republicii Moldova care se autoidentifică ca fiind români. E OK! Vorbesc limba română. E OK! Avem altă parte a societăţii care, volens-nolens, din cauza istoriei noastre foarte dificile, se autoidentifică, ca moldoveni şi spun că vorbesc limba moldovenească. Iată unde e problema. De ce ar trebui să le impunem unor oameni nişte valori pe care nu le acceptă? Rezultatele nu vor fi pozitive. Asta nu înseamnă că trebuie să ne stabilim pe poziţia de negare. Cred că trebuie să avem poziţii mult mai flexibile deoarece sunt momente foarte dificile pentru Republica Moldova şi mă refer aici la structura etnică a societăţii. Nu am putea să promovăm politici, care duc la dezbinarea societăţii. Ar fi un moment deosebit de periculos.
- Consideraţi că diplomaţia românească presează Chişinăul să renunţe la CSI?
- Nu. Nu am simţit acest lucru. Cel puţin, pe dimensiunea contactelor parlamentare, nu cred că ar fi o presiune în acest sens. Nu există contradicţii foarte importante între ceea ce numim participarea noastră la CSI şi vectorul priorităţii integrării europene a Republicii Moldova, pentru simplul motiv că în CSI nu facem decât să participăm la dimensiunea economică, comercială. CSI nu a fost niciodată un instrument eficace de integrare a acestor ţări. Chiar şi la nivel juridic, în CSI nu veţi găsi acorduri de determinare multilaterale, ci veţi găsi un pachet de acorduri bilaterale la acelaşi subiect: Moldova-Rusia, Moldova-Ucraina, Moldova-Kazahstan. Toată lumea înţelege că CSI a fost înfiinţat pentru un divorţ mai civilizat şi mai calm după destrămarea URSS. Eu cred că trebuie să rămânem în CSI atâta timp cât putem avea avantaje suplimentare comerciale şi economice. Din momentul când aceste avantaje dispar, atunci este timpul de a revedea poziţiile de participare la CSI.