Rapoartele căpitanilor ajungeau la Securitate

Traian Băsescu a fost reprezentantul Navrom în străinătate, la Anvers. În ceea ce priveşte rapoartele pe care fiecare dintre comandanţii de navă erau obligaţi să le scrie, acestea ajungeau

Traian Băsescu a fost reprezentantul Navrom în străinătate, la Anvers. În ceea ce priveşte rapoartele pe care fiecare dintre comandanţii de navă erau obligaţi să le scrie, acestea ajungeau atât la armator, cât şi la Securitate. "De fiecare vapor răspundea câte un reprezentant al Ministerului de Interne. Întotdeauna, unul dintre rapoartele de călătorie pe care le făceai către armator le luau ei. Se făceau cinci exemplare", afirmă Adrian Ungureanu.

Securitatea era la Navrom ca la ea acasă
"Am avut colegi de institute marine care au navigat şi pentru a rămâne la uscat s-au reactivat, pentru că fuseseră trecuţi în rezervă cu gradul de locotenent. Ei au activat ca ofiţeri de securitate şi veneau la bordul navei ca să întrebe dacă s-a întâmplat ceva. În port, fiind o zonă cu regim special, Securitatea era omniprezentă şi ei intrau la Navrom ca la ei acasă. Noi îi cunoşteam pe cei de la Poarta II, care se ocupau de problema personalului navigant. Prin serviciul personal, fiecare marinar avea un dosar, pe baza căruia să poată naviga. Niciunul de la bordul navei nu avea sarcină să aibă raporturi cu organele de securitate", ne-a mai spus Mihei. În flotă se spunea că toţi cei care ajungeau să lucreze ca reprezentant în străinătate trebuie să aibă ceva în plus faţă de ceilalţi. "Se credea că cei care ajungeau să lucreze la reprezentanţe au relaţii ori la Comitetul Central, ori la Securitate. Noi spuneam că au stelele pe maiou. Eu o singură dată am avut un caz, când transportam tiruri spre Turcia şi m-am reîntâlnit cu un fost coleg de facultate, care sărise de pe navă şi rămăsese la Istanbul. De câteva ori am adus acasă la familia lui portocale şi dulciuri. Odată m-a văzut reprezentantul Navromului din Istanbul şi a venit să mă întrebe:
Ce faci? Vorbeşti cu transfugi? Ar fi bine când ajungi în ţară să spui că te-ai întâlnit accidental
", mai povesteşte Mihei.

"Conjunctura l-a făcut pe Băsescu comandant"
După 1975 a fost un boom în transporturi, flota a început să crească şi nu erau destui ofiţeri pentru a prelua comanda. De aceea au fost trecuţi în marina civilă ofiţeri din cadrul forţelor militare, fie dintre cei care erau în rezerve sau activi, în funcţie de vechimea lor şi grad. "La Institutul de Marină au început să apară promoţii de câte 200 de persoane. Numai
la punte
am terminat vreo 180 într-o promoţie, şi atunci s-au acordat derogări de la regulile privind etapele de promovare. În perioada 1975 şi până în anii "80 s-au putut acorda aceste derogări. Cred că este şi cazul preşedintelui Băsescu de a ajuns mai devreme comandant de navă. Dânsul nu a ajuns mai tânăr comandant de navă, ci mai devreme", ne-a mai spus Andrian Mihei.

Rapoartele de călătorie ajungeau la Securitate
Comandantul de cursă lungă Adrian Ungureanu a condus pe mările şi oceanele lumii, cu excepţia petrolierelor, toate tipurile de nave. Când a schimbat puntea cu uscatul, a activat la Ministerul Transporturilor. ştie multe şi spune, fără ocolişuri, cum a fost "înainte" viaţa de comandant la CNM Navrom Constanţa. Toţi comandanţii trebuiau să prezinte, la întoarcerea din voiaj, "rapoarte de călătorie". "Rapoarte se făceau, în primul rând, pentru armatorul respectiv, care era Navrom, şi erau preluate de un comandant instructor. Dar, la fiecare călătorie, de vapor răspundea câte un reprezentant al MAI, respectiv al Securităţii. Când veneai în ţară, te întreba ce probleme au fost şi, întotdeauna, unul dintre exemplarele raportului îl luau ei. Direct, fără nicio chestie! Rapoartele se făceau în 5 exemplare: unul era pentru comandantul instructor, unul pentru partea tehnică, altul pentru partea de navigaţie şi exploatare comercială a navei, altul rămânea la bord, iar un raport la reprezentantul MAI. Rapoartele erau semnate de către comandant şi de către şeful mecanic", ne-a declarat Ungureanu. "În 1980, când eram secund pe un pescador, la New York au rămas vreo 7 persoane de pe pe vasul nostru, îşi aminteşte Ungureanu. În perioada aia, la NY era un cetăţean, româno-ungur, Astalosz, care răspundea de cei ce rămâneau acolo, din Europa de Est. El venea la vapor, lua toate documentele. Comandantul n-avea ce să le facă. Oamenii plecau că aşa voiau. Iar Astalosz ăsta a venit la vapor, a luat toate actele, tot, tot pentru fiecare marinar care rămânea. În ţară, sigur, comandantul trebuia să dea note explicative, pe la partid, că de ce-au plecat, în ce condiţii... Erai obligat să le dai! Separat de rapoartele de călătorie. Puteai să spui că nu le dai?! Că venea de la poliţie, să ştie cum a rămas unu, altul. Îţi lua avizul altfel. Securitatea ajunsese la perfecţiune pe vremea aia". Comandantul Adrian Ungureanu nu se fereşte să dezvăluie şi legăturile care se stabileau între comandanţii de nave şi reprezentanţii Navrom în porturile străine. "Pe vremea când Traian Băsescu a fost reprezentantul Navrom la Anvers, toţi comandanţii, şefii mecanici şi marinarii români au fost trataţi mult mai bine decât de obicei. Comandantul putea să ia şi el un taxi de la vapor, să te ducă la agenţie, şi să nu te mai coste pe tine banii din buzunar. Băsescu a avut o prezenţă discretă în relaţiile de-acolo. Eu cred că el a făcut numai lucruri bune la Anvers. Personal, refuz să cred că Băsescu a fost turnător la poliţie! Cu toate că petrolierele erau cele mai favorizate vapoare pe vremea lui Ceauşescu. Pentru că şi el făcea aşa-zisul buf, mai cu ţigări, mai cu gumă de mestecat, mai cu săpunuri… Cei care aveau suficiente relaţii şi legături puteau să descarce
marfa pe care o aveau în câteva ore. Poliţia, dacă voia, putea să pună gheara şi-i agăţa imediat! Dar refuz să cred că şi Băsescu… În perioada când el era la Anvers, eu am făcut 4 voiaje cu cargoul Moldoviţa. şi el, de-acolo, ne sprijinea foarte mult".

Radu Stroe, acuzat de poliţie politică
Adrian Ungureanu crede că "ieri, ca şi astăzi, relaţiile fac şi desfac. Oare, Bogdan Olteanu ajungea în fruntea parlamentului, dacă nu-l cununa Tăriceanu?! Sau atâţia alţii. Dl. Stroe, secretarul guvernului, a fost secretar de partid pe Departamentul Transporturi Navale şi stătea după colţ, te scria pe hârtie că nu te duci la cuvântările lui Ceauşescu. Şi te dădea în primire! Eu cred că ăsta a făcut mai multă poliţie politică decât mulţi alţii! Şi asta pot s-o spun faţă de orişicine"