„Prima Casă“, noul balon imobiliar

„Prima Casă“, noul balon imobiliar

Aspiranţii la programul guvernamental iau cu asalt apartamentele vechi, dar şi pe cele noi. De la jumătatea lui iunie, optimismul tinerilor cumpărători a dat încredere proprietarilor. Preţurile locuinţelor s-au majorat cu 5.000-10.000 de euro.

Mai citeşte şi:

Află totul despre programul „Prima Casă”!
„Prima Casă” prinde la clujeni
Timişoara: Bănăţenii caută „Prima Casă” pe portalurile imobiliare
Suceava: „Prima Casă“ pe val, dar fără tranzacţii
Încă o cărămidă la temelia „Primei Case“
Bancherii implicaţi în programul "Prima Casă", convocaţi la Guvern
Fluctuaţii majore pe piaţa locuinţelor noi

Efectele programului „Prima Casă“ nu se lasă aşteptate. În ultimele câteva săptămâni, în piaţă a luat naştere un adevărat război psihologic al preţurilor. În faţa avalanşei de solicitări venite din partea aspiranţilor, proprietarii încep să‑şi crească pretenţiile, după mai bine de un an de scăderi.

Majorarea standard pentru apartamentele ce se încadrează în limitele stabilite de programul guvernamental este de 5.000 până la 10.000 de euro, potrivit lui Ionuţ Butoi, director executiv al Uniunii Naţionale a Agenţiilor Imobiliare (UNAI). „Cu greu mai găseşti acum în piaţă un apartament de două camere cu mai puţin de 60.000 de euro“,  subliniază acesta.

Marje reduse de negociere

Acelaşi trend crescător al preţurilor este semnalat şi de Marian Micu, directorul general al agenţiei Casa Voastră. Dacă în mai o garsonieră de 32 de metri pătraţi se vindea cu 37.000-39.000 de euro, de la jumătatea lui iunie, aceasta este scoasă la tranzacţionare cu 44.000-45.000 de euro, exemplifică acesta.

Marja de negociere este destul de mică, proprietarul acceptând să scadă doar 1.000-2.000 de euro din suma pretinsă iniţial. „Proprietarii încearcă să câştige cât se poate. Se raportează tot timpul la preţurile din vremurile bune. Dacă o garsonieră se vindea înainte cu 70.000 de euro, le e foarte greu acum să accepte doar 40.000 de euro“, explică Micu.

Şi la apartamentele de două camere, evoluţia este similară. Potrivit celui mai recent raport realizat de Colliers International, locuinţele de două camere s‑au scumpit cel mai mult în contextul „Primei Case“, cu o marjă de 10-15%.

„Este foarte greu, dacă nu chiar imposibil, să găsim acum apartamente de două camere sub 60.000-62.000 de euro în zone precum Militari, Titan sau Iancului“, se arată în studiul citat. „Dacă în mai o locuinţă de circa 48-50 de metri pătraţi costa circa 55.000 de euro, acum aceasta este scoasă pe piaţă la 64.000-65.000 de euro“, subliniază şi Marian Micu.

De vândut se vinde însă cu un preţ puţin peste 60.000 de euro – aceasta, după o reducere de 2.000-3.000 de euro, în urma negocierilor.



Cerere crescută de apartamente noi

Impactul programului „Prima Casă“ se resimte şi pe segmentul apartamentelor noi. Aici nu provoacă însă atât de mult scumpiri, ci, mai degrabă, o cerere crescută pentru locuinţele cu un preţ apropiat de limita stabilită de Guvern.

„Cererea a fost mare pentru apartamentele care se încadrează în programul Prima Casă.

Aveam zece locuinţe de 61 de metri pătraţi în intervalul de preţ vizat de program. Am semnat deja cinci antecontracte. Acum, clienţii aşteaptă un răspuns din partea băncilor“, spune Corneliu Şerban, general manager al Gigant Construct. Spre comparaţie, solicitările pentru locuinţele de trei camere nu au crescut deloc.

În opinia lui Şerban, iniţiativa guvernamentală nu avantajează un anumit tip de proprietari. „Cred că există o cerere foarte mare de apartamente şi, imediat ce accesul la credite este posibil, oamenii cumpără, indiferent dacă locuinţa este oferită de un dezvoltator sau este una veche“, subliniază acesta.

Efect de bulgăre de zăpadă

Cum se explică creşterile flagrante înregistrate pe piaţa autohtonă în nici două luni? Printr-un efect de bulgăre de zăpadă. Ofertele din piaţă sunt aceleaşi ca şi în urmă cu două luni, potenţialii clienţi sunt tot aceiaşi, spune Ionuţ Butoi.

Singura diferenţă este că, odată cu programul „Prima Casă“, mult mai mulţi dintre cei care şi-ar fi dorit o casă sondează ofertele din piaţă.

Proprietarii capătă astfel impresia unei cereri extrem de puternice - chiar dacă, în realitate, puţini dintre cei care le bat la uşă sunt realmente eligibili pentru programul „Prima Casă“. „Cererea este aşteptată, dar nu este una serioasă şi consistentă“, subliniază şi Marian Micu.  Mirajul „Primei Case“ se va risipi însă în scurt timp. „Bula asta de creştere a preţurilor o să dispară rapid“, preconizează Ionuţ Butoi.

În momentul în care majoritatea ofertelor din piaţă vor ajunge la 65.000-70.000 de euro, proprietarii îşi vor da seama că apartamentele nu pot fi vândute la aceste valori. După două-trei luni de stat cu ele nevândute, nu vor avea încotro şi vor coborî din nou preţurile.

Condiţii

Solicitantul nu trebuie să aibă contractat un alt credit ipotecar şi nici să deţină o locuinţă, individual sau împreună cu soţii sau alte persoane, indiferent de modul în care a fost dobândită. În acest sens, să dă o declaraţie pe proprie răspundere la notar.

În plus, trebuie să achite un avans de 5% din valoarea locuinţei, dacă aceasta este de 60.000 de euro sau mai mică. Dacă preţul casei depăşeşte această valoare, se va plăti un avans de 3.000 de euro, la care se adaugă diferenţa dintre preţul de achiziţie şi 60.000 de euro.

Locuinţele achiziţionate prin programul „Prima Casă“ pot fi atât finalizate, cât şi în construcţie.

Dobânda anuală efectivă nu poate depăşi nivelul dobânzilor interbancare medii din zona euro, plus o marjă
de patru puncte procentuale pentru creditele în euro şi cel al dobânzilor interbancare medii din România, plus 2,5 puncte procentuale pentru cele în lei.

Persoanele care vor cumpăra o locuinţă prin programul guvernamental „Prima Casă“ beneficiază de TVA redus, de 5%.

Băncile oferă credite la dobânzile maxime acceptate

Majoritatea băncilor înscrise în programul „Prima Casă“ propun dobânzi ce ating nivelul maxim acceptat de normele guvernamentale.

Mai exact, marje de 2,5 puncte procentuale şi de patru puncte procentuale aplicate peste nivelul indicelui ROBOR (media dobânzilor practicate între băncile din România) în cazul creditelor în lei, respectiv peste EURIBOR (media dobânzilor practicate între băncile din zona euro) la cele în euro.

Astfel, băncile vor acorda credite la dobânzi de 5-6% pe an pentru euro şi de 12-14% pe an pentru lei. Instituţiile de credit care au acceptat marje sub cele maximale au recurs la impunerea unor comisioane de administrare lunare sau anuale. Unele s-au înscris în program doar pentru acordarea de împrumuturi în lei (CEC Bank), iar altele doar pentru finanţări în euro.

Lista completă a băncilor care au intrat în programul „Prima Casă“

BCR
BRD
Volksbank
Raiffeisen Bank
Banca Transilvania
UniCredit Ţiriac Bank
Bancpost
Alpha Bank
CEC Bank
Banca Românească
Piraeus Bank
OTP Bank
Millennium Bank
Credit Europe Bank
Emporiki Bank
ATEbank
Bank Leumi
GarantiBank
Intesa Sanpaolo
ING Bank s-a retras

Citeşte aici oferta completă a băncilor.