Mona muşcă din Dreptate şi Adevăr

Să nu uităm niciodată că minciuna e scuzabilă când vine de la "ai noştri" Eventuala candidatură a lui Mitică Dragomir sub sigla PD-L a stârnit valuri de proteste din partea

Să nu uităm niciodată că minciuna e scuzabilă când vine de la "ai noştri"

Eventuala candidatură a lui Mitică Dragomir sub sigla PD-L a stârnit valuri de proteste din partea ayatollahilor morali ai partidului păstorit de domnul preşedinte Traian Băsescu. Şi normal!

Ce să caute un individ generator al sintagmei "Liga lui Mitică", bănuit a fi fost unul din stâlpii "Cooperativei" din fotbalul românesc, în rândurile sfinţilor şi fecioarelor conduşi de Boc, de Stoica, de Stolojan, de Berceanu, de Elena Udrea?!

Când a venit însă vorba de reîntoarcerea în politică a Monei Muscă, dinspre acelaşi PD-L nu s-a auzit nici pâs... Pardon, nici bzzz!

Cum care Mona Muscă? Doamna aceea demnă, fermă şi morală care l-a luat pe NU în braţe. "NU am semnat niciun angajament!", bâzâia Muscă în microfoanele reporterilor avizi de adevăr. Şi, pac!, venea CNSAS cu angajamentul scris şi semnat din dosarele fostei Securităţi.

"NU am informat decât despre studenţi străini". Era o datorie patriotică, schimba doamna macazul... Şi, pac!, CNSAS cu două delaţiuni despre români. NU am făcut rău nimănui; erau doar informări nevinovate, s-a mai auzit un zumzet stins... Şi defilarea lui NU şi NU, după NU, ar mai fi continuat mult şi bine dacă Justiţia n-ar fi pus punct unui final de carieră politică eşuată în penibil.

Însă, iată, timpul pare să vindece toate rănile, iar Partidul consideră că o scurtă perioadă de penitenţă este suficientă pentru a-şi recupera cadrele de nădejde. De la înalta tribună morală pe care s-a cocoţat, Emil Boc a glăsuit: "Mona Muscă şi-a ispăşit o bună parte din greşeală şi nu a făcut nimic rău, în esenţă".

Să fie primită! Are dreptate Emil Boc. În afara faptului că a minţit o dată, de două ori, de trei ori - ochi în ochi cu electoratul - Mona Muscă n-a făcut nimic rău "în esenţă". Iar minciuna nu e, de fapt, minciună, ci "greşeală".

"În ultimă instanţă, în votul uninominal cetăţeanul este cel care iartă sau nu", a mai spus Emil Boc. Corect! Conform acestui raţionament, care musteşte de realpolitik, aşteptăm înscrierea, din partea PD-L, a candidaturilor lui Genică Boerică, a fraţilor Cămătaru, a lui Cioacă şi, de ce nu?, a Elodiei. Pentru că, nu-i aşa?, doar Măria-Sa cetăţeanul este în măsură să acorde iertarea. Amin!

Iar domnul Emil Boc grăieşte just când spune că Mona Muscă "poate fi utilă spaţiului public". Va fi utilă ca să ne amintim întotdeauna că minciuna este scuzabilă când vine de la "ai noştri" şi condamnabilă doar când a fost comisă de "ai lor". Şi să ne intre bine în cap că nici Dreptatea, nici Adevărul nu se împiedică în amănunte.