Magazine care iau de la clienti comisioanele pe care trebuie sa le plateasca pentru tichetele de masa
0* In loc sa primeasca marfa de 61.000 lei/tichet, cumparatorului i se retine un comision de 3.000 lei * Peste 1,6 milioane de romani cumpara alimente cu tichete de masa
Una dintre cele mai asteptate zile de catre angajatii din Romania este cea in care firmele la care lucreaza le dau tichetele de masa prevazute prin contractul de munca.
Este ziua in care cei mai multi se duc sa isi faca aprovizionarea cu alimente pentru perioada urmatoare. In astfel de zile, marile magazine sunt de obicei luate cu asalt, motiv pentru care multi se gandesc ca este mult mai simplu sa-si cumpere mancarea de care au nevoie de la magazinul din colt. Marfa buna si ieftina, nu are nici un rost sa stea la cozile din supermarketuri. Un calcul simplu iti spune ca poti cumpara alimente de 1.281.000 lei (contravaloarea bonurilor pentru 21 de zile lucratoare), insa, odata ajuns la casierita, afli ca suma este mai mica cu 63.000 lei. Mai faci o data socoteala si te intrebi nedumerit de ce ti se retin cei 63.000 lei. "Domnule, eu va pot da marfa de numai 58.000 lei pentru un tichet de masa (n.r. - in loc de 61.000 lei cat este valoarea nominala in prezent), pentru ca 3.000 de lei este comisionul pe care il platim firmei care emite tichetele de masa", vine raspunsul vanzatoarei. "Pai, de ce trebuie sa platiti comisionul din contravaloarea tichetelor mele?", incerc sa aflu de la vanzatoarea si in acelasi timp patroana unui magazin alimentar care accepta bonuri de masa, magazin aflat vizavi de Parcul Cinema Floreasca, langa Directia de Venituri pentru Bugetul Local din sectorul 2. "Nu am de ales. Fie retin comisionul de la clienti (pentru ca mie nu-mi convine sa acopar eu aceste comisioane), fie mai maresc preturile si nu-mi mai vin cumparatorii", imi explica patroana magazinului. "Oricum", adauga ea, "cred ca voi renunta la sistemul cu bonurile de masa pentru ca si asa banii imi intra in trezorerie la vreo luna si trebuie sa suport comisioane de 5%, pana la 7%-8% si nu-mi mai convine", desi pe vitrina magazinului troneaza autocolantele cu numele si siglele mai multor societati emitente de tichete de masa. Aceeasi situatie poate fi intalnita la mai multe magazine de cartier, atat in Bucuresti, dar si in alte orase. Dar cat de legal este ca vanzatorii sa retina clientilor contravaloarea comisioanelor pentru tichetele de masa? "Este ilegal. Este o contraventie, daca nu cumva intra sub incidenta legilor penale din punct de vedere al fraudei. Conform legii, valoarea nominala a tichetelor nu poate fi diminuata cu eventuale sume rezultate din contractele incheiate cu unitatile emitente", a declarat pentru Adevarul Florin Preda, seful Directiei de Autorizare din Ministerul Finantelor. Acesta a adaugat ca si unitatile emitente de tichete de masa au obligatia sa ia masuri pentru evitarea unor astfel de situatii. "Emitentii de tichete de masa au obligatia sa transmita angajatilor lista unitatilor de alimentatie publica corespunzatoare retelei utilizate (...) La stabilirea acestor unitati vor fi avute in vedere calitatea serviciilor si un nivel cat mai redus al preturilor prin practicarea unor adaosuri comerciale minime", ne-a mai explicat Florin Preda. Adica, potrivit legii, nu orice magazin are dreptul sa lucreze cu tichete de masa daca nu corespunde cerintelor legale.
In goana dupa clienti, emitentii de tichete de masa "uita" sa aplice toate prevederile legii
Am incercat sa aflam in ce masura respecta firmele care emit tichete de masa aceasta prevedere. Am sunat la intamplare la Accor Services pentru a afla cum se incheie un astfel de contract. La celalalt capat al firului, Cami (n.r. - asa cum s-a recomandat) mi-a oferit detaliile necesare. "Am si eu un prieten, proprietarul unui magazin alimentar in Militari si as vrea sa stiu in ce conditii poate incheia un contract cu dumneavoastra", am abordat-o direct. "Veniti la noi la sediu, pe Serban Voda, si incheiati contractul aici", ne-a spus Cami, dupa care ne-a dat detaliile tehnice si, dupa ce s-a codit putin, ne-a spus ca firma practica un comision de 5%. Nu m-a intrebat cat de mare este magazinul, ce preturi practica, nimic din ce scrie in lege. Mi-a atras totusi atentia ca proprietarul magazinului nu are voie sa opreasca comisionul de la clienti si ca trebuie sa-l suporte din profit, dar "este foarte avantajos pentru el ca va vinde mai mult. Daca nu are autocolantul cu sigla noastra, oamenii se duc mai departe la alte magazine". Asta fara sa intrebe, macar din curiozitate cum este magazinul si ce adaosuri comerciale practica. Dar aceeasi situatie se intalneste si la ceilalti mari emitenti de tichete de masa. Comisioanele incasate pentru aceste instrumente de plata determina emitentii sa fie mai indulgenti. Iar batalia pentru stabilirea unui plafon minim de 2% pentru comisioanele percepute, in care s-a amestecat, fara sa-i fiarba oala, si Ministerul Finantelor, a atras inclusiv atentia Consiliului Concurentei. Dar miza este uriasa, si castigurile pe masura.
Peste 1,6 milioane de angajati din Romania isi asigura o buna parte din hrana zilnica a familiei folosindu-se de tichetele de masa pe care i le acorda lunar angajatorul. In prezent, valoarea lunara a tichetelor de masa pe care le primeste un salariat reprezinta aproape 50% din salariul minim net pe economie, motiv pentru care aceasta sursa de venit, neimpozabil, atarna greu in bugetul multor familii.