Guvernul a decretat stare de alertă în 12 judeţe dunărene

Dacă ţineţi minte, a fost şi anul trecut o dezbatere pe tema asta... ", a spus Traian Băsescu la începutul şedinţei. "Nici nu o să avem stare de urgenţă, domnule preşedinte...", l-a

Dacă ţineţi minte, a fost şi anul trecut o dezbatere pe tema asta... ", a spus Traian Băsescu la începutul şedinţei. "Nici nu o să avem stare de urgenţă, domnule preşedinte...", l-a asigurat premierul Tăriceanu. Astfel, s-a ajuns la concluzia că se impune doar instituirea stării de alertă în judeţele dunărene. Debitul fluviului este de 15.500 de metri cubi pe secundă la intrarea în ţară, nivel istoric care a mai fost înregistrat doar acum 111 ani, la 17 aprilie 1895. Digurile de apărare construite pe malul Dunării ar putea ceda în orice moment, pentru că ele au fost construite pentru un debit de 14.000 metri cubi pe secundă, iar viitura aşteptată în jurul datei de 17 aprilie va avea aproape 16.000 de metri cubi pe secundă. Premierul Tăriceanu a declarat că, pentru a preîntâmpina ruperea digurilor, s-a decis deversarea controlată a aproximativ 2 miliarde de metri cubi din apa Dunării în patru zone agricole, totalizând 92.000 de ha, în preajma localităţilor Ghidiniş-Rast-Bistreţ, Bistreţ-Nedeea (din judeţul Dolj), Gostinu-Greaca (din judeţul Giurgiu) şi Borcea de Jos (suprafaţă cuprinsă între braţul Borcea şi Dunăre, în judeţul Ialomiţa). Ministrul mediului, Sulfina Barbu, a afirmat că spargerea digurilor se va face în urma analizei planurilor institutului care le-a construit, specialiştii având şi soluţii tehnice pentru astuparea breşelor din diguri, în cazul în care vor fi umplute la maximum suprafeţele agricole inundate controlat.

Băsescu: Dacă vor creşte şi râurile interioare, vom avea un an îngrozitor
Preşedintele a cerut factorilor implicaţi să îl informeze despre prognoza hidro-meteorologică din zilele următoare. "Avem un risc să fie ploi şi pe râurile interioare şi să crească toate? Atunci, suntem într-o situaţie de inundaţii majore, şi să intervenim, pentru că, Dunărea fiind plină, apa nu mai are unde se duce şi atunci rămânem cu ea pe toate suprafeţele agricole şi în sate. (…) Cele două fenomene, dacă se suprapun, avem un an îngrozitor", a spus Băsescu. Ministrul Sulfina Barbu a dat asigurări că, până marţi, ploile nu vor fi însemnate cantitativ, dar de miercuri, în sud-vestul ţării, se vor înregistra averse de 30-40 de litri pe metru pătrat (exact în zonele care au şi acum probleme). Vremea intră într-un proces de încălzire treptată, ceea ce înseamnă că se va topi şi zăpada rămasă pe coastele munţilor. "Vom şti luni şi marţi dacă, de miercuri, există riscuri pentru zona de sud-vest de creştere a debitelor", a mai afirmat ministrul mediului.

Starea de alertă
Potrivit legii, starea de alertă înseamnă punerea de îndată în aplicare a planului de acţiuni şi a măsurilor de prevenire şi avertizare a populaţiei, limitarea şi înlăturarea consecinţelor în cazul situaţiilor de urgenţă. Aceasta implică:
* O treime din efectivul MAI este în acţiune, o treime stă în cazărmi pregătită să intervină, iar ultima treime stă în cazărmi la odihnă, dormind cu "cizme-le-n picioare";
* Societăţile comerciale sunt obligate să pună la dispoziţia autorităţilor, în cazul în care acestea o cer, mijloacele tehnice, autovehiculele şi alte active;
* Populaţia poate fi evacuată cu forţa din zonele de risc
* Autorităţile pot avea acces la rezerva de stat

Autorităţile au evacuat peste 500 de persoane
Ministrul de interne a făcut, ieri, o evaluare a pagubelor inundaţiilor produse în aceste zile. El a arătat că au fost afectate 12 judeţe, 532 de persoane sunt evacuate (396, în Caraş-Severin, 96, în Dolj, 35, în Tulcea şi 5, în Mehedinţi). Vasile Blaga a declarat că dacă unii cetăţeni nu vor dori să-şi părăsească locuinţele aflate în zona de risc, aceştia "vor fi luaţi pe sus". Au fost inundate 99 de localităţi, 393 de case şi 2.037 de anexe gospodăreşti. Au fost distruse de apă 7 case, iar una a fost demolată. Printre casele afectate din Banat, 5 fac parte din lotul celor construite de stat în urma inundaţiilor din vara trecută. Ministrul Blaga a spus că armata a pus la dispoziţia trupelor de jandarmi mai multe pontoane plutitoare aflate în zona Brăilei, cu ajutorul cărora aceştia se vor deplasa pe cursul Dunării, în locurile de intervenţie. Circulaţia pe Dunăre a fost oprită până la trecerea viiturii, pentru că valurile produse de vapoarele în mişcare pun o presiune şi mai mare pe digurile şi aşa depăşite de şuvoaie. În perioada următoare, prefecţii, reprezentanţii Comitetelor pentru Situaţii de Urgenţă locale şi ai Ministerului Agriculturii vor face evaluări privind pagubele produse de inundaţii, a mai afirmat Vasile Blaga.

La Feteşti, sinistraţii dau pământul din cimitir pentru diguri
La Feteşti, Dunărea creşte în fiecare zi, iar digurile de siguranţă au fost înghiţite de ape. Jandarmii au ajuns să înalţe diguri la 2-3 metri de case, ultima linie de apărare ajungând până în curţile oamenilor. La ieşirea din Feteşti, situaţia a devenit dramatică pentru mai multe familii. Peste noapte, apa a înghiţit digul şi şapte gospodării au fost inundate. Una dintre casele ameninţate este construită de doar doi-trei ani. Proprietarii, disperaţi, stau alături de militarii care lucrează în continuu de două zile. De sub casă ţâşnesc firicele de apă şi situaţia merge spre mai rău. "Nici nu avem cu ce să ne apărăm, măcar pământ să ne aducă. Să-l ia din cimitir, că acolo e destul. Am băgat zeci de milioane în casa asta şi acum o să rămânem pe drumuri", spune o bătrână care se uită la anexele inundate. "Oameni nu avem, iar vecinii din zonă nu ne ajută. Muncesc doar cei inundaţi. La unele case, apa a ajuns pentru că proprietarii au spart digul să-şi extindă curtea", explică un locotenent-colonel care supervizează lucrările.

Apele se retrag din Timiş
Timişenii pot răsufla uşuraţi deocamdată, pentru că apele au început de ieri să se retragă, iar prognoza meteo pentru weekend nu prevede ploi însemnate cantitativ. Nivelul Bârzavei a scăzut la Gătaia, iar carosabilul nu mai este inundat. Râul s-a restras în matcă în zona localităţii Roviniţa Mare (comuna Denta). La Lugoj, nivelul râului Timiş a scăzut ieri cu aproape un metru. Debitele sunt în scădere pe cursurile superioare ale râurilor Timiş, Bârzava şi Moraviţa şi în creştere pe cursurile inferioare ale râurilor Timiş, Bega Veche şi mijlociu al râului Bega, unde au crescut prin propagare. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Banat a trimis, ieri dimineaţă, zece pompe submersibile şi două staţii de purificare a apei în Gătaia şi două pompe submersibile în Roviniţa Mare.

În 2006, 224 de alunecări de teren
Potrivit ministrului Borbely Laszlo, în urma rectificării bugetare de săptămâna viitoare se vor aloca, de către guvern, 150 milioane de RON pentru consolidarea alunecărilor de teren şi refacerea lucrărilor afectate de inundaţii. "De la începutul anului, în România s-au produs 224 alunecări de teren, dintre care 13 destul de grave. Este o cifră şocantă, pe care a constatat-o comitetul tehnic întrunit în nivelul ministerului", a spus Borbely. El a adăugat că pentru proiectele unor ministere, pe infrastructură, guvernul va aloca, la rectificare, 500 milioane de euro pentru proiecte ale unor ministere, din care MLPAT are repartizată 35-40 la sută, restul banilor fiind destinaţi Ministerelor Mediului şi al Educaţiei.

Extreme pe Dunăre, ca efect al încălzirii globale
De la 1.700 de metri cubi pe secundă în 2003 la 16.000 de metri pe secundă în 2006. O creştere de aproape zece ori a debitului - aşa poate fi exprimată în cifre evoluţia Dunării. Dacă acum trei ani, România se confrunta cu una dintre cele mai teribile secete, iar un debit atât de scăzut nu mai fusese atins din 1840, în prezent, Dunărea a ajuns la cote duble faţă de ce ar trebui să se înregistreze în mod normal pentru această perioadă a anului. În 2006, un nou record istoric a fost depăşit, cele mai mari debite şi cele mai ridicate cote s-au atins în acest an, fiind depăşite maximele istorice din 1895, 1970 şi 1981.