Generalul Pacepa dezvăluie colaborarea lui Virgil Măgureanu cu Securitatea

Adevarul prezinta a treia parte a interviului cu generalul I. M. Pacepa, fost adjunct al Departamentului de Informatii Externe pana in 1978, cand a cerut azil politic in SUA. Generalul explica,

Adevarul prezinta a treia parte a interviului cu generalul I. M. Pacepa, fost adjunct al Departamentului de Informatii Externe pana in 1978, cand a cerut azil politic in SUA. Generalul explica, pentru prima data public, care era statutul colaboratorilor si informatorilor Securitatii.
Dedesubturile "demisiei" lui Magureanu din fruntea SRI
- Cu ani in urma ati avut o convorbire telefonica cu Adrian Severin, ministrul de externe din acea perioada, care se afla la Washington. Care a fost scopul ei?
- Inlaturarea din functie a sefului SRI, Virgil Magureanu, securist si delator incurabil, care compromitea relatiile Romaniei cu SUA. Discutia cu Adrian Severin a fost determinata de comunicatul Biroului de Presa al SRI publicat in Adevarul din 21 aprilie 1997. Comunicatul insinua ca "The Washington Times", unde publicasem un articol semnat impreuna cu Michael Ledeen, fost consilier al presedintelui Reagan, ar fi in slujba unor "servicii speciale straine". SRI califica articolul nostru drept "ticalos", pentru ca dezvaluia ca mii de securisti erau ascunsi in SRI si SIE, si insinua ca "The Washington Times" "submineaza securitatea Romaniei", deoarece "demoralizeaza personalul serviciilor secrete". Comunicatul, scris in vitriolic limbaj securist, a starnit stupoare aici. Pentru prima data dupa Razboiul Rece, un ziar american era acuzat, din nou, de spionaj. Comunicatul a fost tradus de reputatul institut de politica internationala American Enterprise si a fost distribuit membrilor Administratiei si Congresului SUA impreuna cu o nota care mentiona ca serviciile secrete ale Romaniei continua sa aiba mentalitate si vocabular KGB-ist. Am platit cu doua condamnari la moarte privilegiul de a ajuta Romania sa restabileasca relatii normale cu SUA si nu am vrut ca SRI sa le compromita. De aceea, am iesit temporar din anonimat.
- Si ce ati facut?
- La 24 aprilie l-am sunat pe Adrian Severin la hotelul din Washington unde se afla. Aveam vederi politice diferite, dar stiam ca este patriot. "Tradatorul Pacepa la telefon", i-am spus. Apoi, i-am citit nota difuzata de American Enterprise. A urmat o lunga tacere, dupa care mi-a relatat ca insinuarile din comunicatul SRI afecteaza negativ relatiile Romaniei cu SUA. M-a rugat sa-l sun a doua zi.
- Ce s-a intamplat a doua zi?
- Adrian Severin m-a informat ca primul-ministru isi exprima regretul pentru comunicatul SRI; publicarea s-a facut fara stirea presedintelui Constantinescu; SRI a devenit un stat in stat; Magureanu va fi inlocuit din functie. In aceeasi seara, presa a anuntat demisia lui Magureanu. Doi ani mai tarziu, Adrian Severin a scris o miscatoare introducere la trilogia mea "Cartea Neagra a Securitatii".
De la Securitatea interna la DIE
- Magureanu neaga ca v-a fost subordonat in DIE "
- Daca Magureanu ar fi trait in SUA sau alt stat cu adevarat de drept, ar fi si azi in inchisoare pentru juramant fals. In martie 1990, cand a fost numit sef al SRI, el a jurat in fata parlamentului ca nu a avut legaturi cu Securitatea. In realitate, a devenit colaborator al Securitatii interne in februarie 1972 si a fost apoi incadrat in DIE cu grad de capitan si numele conspirativ "Mihaila Mihai". Documentele originale care atesta calitatea sa de ofiter de Securitate se afla in arhivele DIE.
- Este adevarat ca Magureanu a actionat din 1978 la Academia "Stefan Gheorghiu"?
- In 1978, Academia i-a oferit un post de profesor si Magureanu a cerut conducerii DIE sa fie trecut in rezerva. Cererea i-a fost aprobata partial. A fost trecut in rezerva, dar a fost mentinut colaborator. Sarcina lui era sa sprijine efortul DIE de a trimite la Academie cadrele sale acoperite fara a le deconspira apartenenta la Securitate. Ofiterul de legatura al lui Magureanu in aceasta noua pozitie a fost generalul Nicolae Ceausescu, fratele dictatorului, care functiona ca director de cadre al DIE sub numele conspirativ "Nicu Calin".
- Stiti cum a devenit capitanul Magureanu unul din organizatorii procesului Ceausescu?
- Ceausescu trebuia sa fie lichidat pentru ca stia prea multe, si securistul Magureanu a fost, evident, unul din cei alesi sa execute "misiunea". Ulterior, cand a fost intrebat cum a ajuns la procesul lui Ceausescu, Magureanu a balbait-o. Buletinul guvernamental al SUA, JPRS-EER-92-063 din 20 mai 1992, a pus cap la cap aceste balbaieli. Potrivit buletinului, Magureanu a spus ca, la 22 decembrie 1989, se afla in vacanta in comuna natala de langa Zalau. Acolo a auzit la radio "despre rascoala contra lui Ceausescu" si s-a dus la Bucuresti sa vada ce se intampla. In dimineata urmatoare s-a dus "din curiozitate" la Televiziune. Acolo, o persoana pe care n-o cunostea i-a dat proclamatia FSN cu "rugamintea" sa o citeasca in direct. Apoi, la 25 decembrie, s-a trezit, tot fara sa stie cum, in unul din elicopterele care i-au dus la Targoviste pe generalul Stanculescu si restul grupului ce urma sa-i omoare pe Ceausesti. Buletinul JPRS a fost difuzat administratiei si Congresului SUA, unde "coincidentele" lui Magureanu au starnit dezgust.
Sper ca romanii isi vor uni eforturile pentru a reconstrui tara
Ce doriti sa spuneti cititorilor la inceput de an nou?
- Sper ca vor abandona cinismul, justificat, fata de politicieni si isi vor uni eforturile pentru a-i obliga sa dea tarii o lege a lustratiei, care sa normalizeze Romania. De 27 de ani traiesc intr-o tara eterogena, de imigranti, care a ajuns liderul lumii pentru ca cetatenii ei s-au unit la greu. In cel de al doilea razboi mondial au pierit 405.399 de americani, dar poporul a continuat lupta impotriva nazismului si tarelor sale. Mobilizati de victorie, el s-a unit, din nou, si a creat o alta revolutie industriala care a deschis era computerizarii si a schimbat fata Americii si a lumii. Eliminarea castei securistilor din viata politica si aparatul de stat al tarii va schimba fata Romaniei.

Cand vom cunoaste adevarul despre dimensiunile retelei informative a Securitatii, multi se vor ingrozi
- CNSAS a insinuat recent ca nu ar sti nici azi ce inseamna agent si colaborator al Securitatii. Puteti sa ii ajutati?
- Securitatea a avut doua categorii majore de surse: informatori si colaboratori. Informatorii nu erau membri de partid. Colaboratorii erau. Ambele categorii au avut dosare inregistrate. Cel de informator continea rezultatul verificarii candidatului, referatul aprobat pentru recrutarea sa, raportul privind modul cum a decurs recrutarea si angajamentul scris al informatorului ca va lucra pentru Securitate.
Dosarul de colaborator continea materialele de verificare a candidatului, acordul secretarului sau de partid ca Securitatea sa discute cu el si raportul privind modul in care a decurs ,atragerea la colaborare". Acum, se spune ca dosarele de colaborator ar fi fost distruse dupa ce am parasit Romania. Nu cunosc adevarul, dar nu exclud o alta minciuna a lui Magureanu. STASI, care a avut un modus operandi aproape identic cu cel al Securitatii, le-a pastrat. Cazul lui Christa Wolf, fosta membra a comitetului central al partidului si prominenta scriitoare a RDG, este concludent.
- In ce sens?
- Pe langa dosarele ei de "cola-bo-rator" in arhivele STASI erau inca 42 dosare ce contineau verificarea informatiilor furnizate de Christa Wolf, precum si stenogramele discutiilor pe care le-a purtat acasa si la serviciu, unde avea microfoane ascunse.
Reteaua STASI - decimata, cea a Securitatii - protejata
- Cum ati caracteriza diferenta dintre modul in care a fost tratata reteaua infor-mativa a STASI si cea a Securitatii?
- Enorma. Reteaua infor-mativa a STASI a fost expusa si decimata in primele luni dupa caderea comunismului. Cea a Securitatii continua sa fie protejata de SRI si SIE. Nu cunoastem nici dimensiunile sale reale si nici identitatea majoritatii celor ce au facut parte din ea. Daca vom afla vreodata adevarul, multi se vor ingrozi cum m-am ingrozit si eu cand am studiat arhiva STASI. Numai in orasul Erfurt, care avea sub 200.000 locuitori, au fost identificati peste 50.000 de informatori si colaboratori. Majoritatea acestora au fost si ei urmariti de STASI care, ca si Securitatea, nu a avut niciodata incredere in informatorii si colaboratorii sai.