Franta si Ciprul vor sa impuna conditii suplimentare pentru aderarea Turciei la UE

Parlamentul european se va pronunta astazi asupra raportului inaintat de conservatorul olandez Camiel Eurlings asupra deschiderii negocierilor de aderare cu Turcia. O dezbatere organizata insa luni

Parlamentul european se va pronunta astazi asupra raportului inaintat de conservatorul olandez Camiel Eurlings asupra deschiderii negocierilor de aderare cu Turcia. O dezbatere organizata insa luni seara a separat foarte net tabara partizanilor acestei idei - spanioli, germani si britanici, pentru care aderarea Turciei reprezinta "o problema de constiinta" de cea a deputatilor francezi si greci care se tem ca aderarea Turciei va transforma Europa intr-o "organizatie mondiala a comertului euro-asiatic". Aceste dispute nu fac altceva decat sa confirme clivajele nationaliste profunde care persista in cadrul natiunilor europene. Raportul ce va fi votat miercuri preconizeaza deschiderea "fara nici o amanare inutila" a negocierilor cu Ankara si enumera conditiile ce raman de indeplinit, in special recunoasterea Republicii Cipru si o toleranta zero fata de tortura. Franta, prin intermediul ministrului de Externe, Michel Barnier, ar fi dorit sa impuna o conditie in plus fata de cele stabilite anterior. Odata negocierile demarate, ar fi indicat ca Turcia sa recunoasca genocidul armenilor din 1915, a insistat Barnier. Marti, diplomatul a revenit asupra declaratiilor sale, subliniind ca aceasta nu poate constitui o conditie pentru aderarea Turciei, de vreme ce nu poate fi impusa din punct de vedere juridic. Diplomatia franceza a simtit totusi necesitatea de a sublinia aceasta doleanta, in conditiile in care in Franta se gaseste cea mai mare comunitate de armeni din Europa, care face in prezent presiuni asupra guvernului francez in acest sens. Barnier a anuntat ca va prezenta Parlamentului european cererea Frantei, intrucat tragedia de la inceputul secolului a afectat sute de mii de armeni, ceea ce poate fi calificat drept "genocid". Spre deosebire de Danemarca si Austria, care au avansat ideea unei forme de parteneriat cu Turcia - asa-numita relatie privilegiata -, presedintia olandeza a UE nu are in vedere un "plan de rezerva" in cazul unui esec al negocierilor. Ministrul de Externe olandez, Bernard Bot, a declarat luni ca negocierile de aderare trebuie sa debuteze cu un scop precis: apartenenta deplina a Turciei la Uniunea Europeana. Cu toate aceste semnale pozitive, din perspectiva aceluiasi Bernard Bot, Turcia ar trebui sa inghita si pastila amara a conditionarilor. "Turcia este cea care vrea sa se alature clubului nostru, nu noi cei care vrem sa aderam la Turcia", a reiterat acesta. Turcia nu pare insa foarte dispusa la asemenea concesii, preferand o pozitie mai transanta. Ca reactie la aprecierea Frantei ca negocierile cu Turcia ar putea dura chiar si zece ani, guvernul turc a ripostat ca a indeplinit criteriile cerute pentru obtinerea unei date ferme de lansare a negocierilor. Diplomatii turci afirma, de asemenea, ca tara lor nu va accepta nimic mai putin decat o aderare completa la incheierea negocierilor si ca orice noi exigente din partea UE prealabile negocierilor nu vor fi acceptate de Ankara.