"Economia României, ca un 747 la aterizare pe vreme rea"

Cu fonduri de peste cinci miliarde de dolari, acordate din 1991 şi până în acest moment, Banca Mondială este unul dintre principalii parteneri în dezvoltarea României. Pentru următorii patru

Cu fonduri de peste cinci miliarde de dolari, acordate din 1991 şi până în acest moment, Banca Mondială este unul dintre principalii parteneri în dezvoltarea României. Pentru următorii patru ani, instituţia financiară internaţională a prevăzut un program anual de creditare de 500 milioane de dolari, numai fondurile alocate pentru perioada 2005-2007 ridicându-se la aproximativ un miliard de euro. Amănunte privind implementarea primului an al noii Strategii de Parteneriat de ţară (SPT) pentru România, destinaţia sumelor, precum şi domeniile care sunt considerate prioritare din punct de vedere al finanţării ne-a oferit directorul Băncii Mondiale pentru Europa Centrală, Anand Seth, în cadrul unui interviu acordat în exclusivitate ziarului Adevărul.
- Noua Strategie a Băncii Mondiale pentru România aduce modificări semnificative în cadrul relaţiei dintre cele două părţi?
- Este, în primul rând, o strategie de parteneriat. Prin acest lucru se recunoaşte că România are o economie de piaţă funcţională, precum şi faptul că prioritatea acestei ţări este integrarea în Uniunea Europeană. Astfel, România, ca partener, va avea un cuvânt important de spus în privinţa naturii sprijinului ce va fi acordat de către Bancă. De vreme ce prioritatea numărul unu este tranziţia cu succes către instituţiile europene, trebuie canalizată toată energia pentru ca acest lucru să se realizeze. De aceea, principalul obiectiv al noii Strategii a BM pentru România este de a ajuta România să îndeplinească cerinţele UE, să sprijine absorbţia fondurilor europene şi să continue reformele structurale pentru a accelera convergenţa la nivelul veniturilor. Pentru prima dată, România consideră că serviciile de consultanţă pe care banca le oferă sunt la fel de importante, dacă nu chiar mai importante decât fondurile. Banii în sine nu reprezintă decât o parte a soluţiei.
- Concret, în ce va consta ajutorul?
- Să luăm spre exemplu serviciile municipale. România trebuie să îndeplinească cerinţele directivelor UE referitoare la mediul înconjurător în domeniul alimentării cu apă şi canalizare. Necesarul investiţional în acest domeniu se ridică la aproximativ 15 miliarde de euro, până la sfârşitul anului 2018. Printr-un program de finanţare semnat luna trecută cu autorităţile, în valoare de 106 milioane de euro, pe lângă reabilitarea sistemelor de apă şi canalizare din Bucureşti şi Arad, autorităţile din alte 12 judeţe vor fi sprijinite să se pregătească pentru absorbţia fondurilor comunitare necesare investiţiilor din acest domeniu. Municipalităţile vor fi astfel ajutate să întocmească proiectele ce vor fi finanţate din fonduri ale Uniunii Europene, dar şi să extindă investiţiile în domeniu realizate deja prin fonduri PHARE. România are nevoie, în primul rând, de o planificare mai bună.
României îi lipseşte planificarea strategică pe termen mediu
- În cazul acesta, care ar fi soluţia?
- Este nevoie să fie bine pregătite strategii pe termen mediu, precum şi programe şi proiecte individuale, astfel încât să nu existe probleme de absorbţie a fondurilor comunitare şi să fie asigurată creşterea economică. României îi lipseşte un cadru general pentru cheltuieli pe termen mediu, ca o măsură de siguranţă împotriva creşterii inflaţiei ca rezultat al fondurilor ce vor fi absorbite. Acest cadru trebuie să fie sprijinit de strategii sectoriale consistente şi de proiecte prioritare bine pregătite. Vom fi foarte plăcut surprinşi să constatăm că România va putea absorbi volumul mai mare de fonduri planificat pentru acest an pentru astfel de proiecte. Ca parte a activităţii noastre de asistenţă tehnică şi consultanţă, am lucrat deja cu autorităţile pe aceste domenii, în vreme ce alţi parteneri de dezvoltare ai României oferă asistenţă financiară necesară.
Nu cred însă că perioada postintegrare va fi marcată de aspecte negative
- Perioada postintegrare va fi, altfel, una dificilă.
- În această perioadă, economia României poate fi comparată cu aterizarea unui 747 (n.r. - Boeing, cel mai mare avion de pasageri din lume), în condiţii de vreme neprielnică, pe un aeroport mic. Trebuie să-l manevrezi cu foarte multă iscusinţă, luând în considerare condiţiile meteo, precum şi condiţiile de la sol, astfel încât aterizarea să fie cât mai lină. Dar pentru asta trebuie luate în considerare mai multe aspecte asupra cărora trebuie să se lucreze simultan: politicile fiscale, monetare, cele legate de salarizare, precum şi strategiile sectoriale şi programele de investiţii. Acestea au fost deja luate în calcul şi de autorităţi, care sunt conştiente că ar putea apărea anumite turbulenţe. Nu cred însă că perioada postintegrare va fi marcată de aspecte negative, date fiind, pe de o parte, angajamentul autorităţilor, precum şi asistenţa care va continua să existe din partea Uniunii Europene, Fondului Monetar Internaţional, ca şi din partea Băncii Mondiale.
- Concret, cum trebuie gestionată situaţia, pentru ca "aterizarea" să fie cât mai lină?
- Fără îndoială, în următorii ani, România ar trebui să acorde mai multă atenţie infrastructurii, mediului, sănătăţii şi educaţiei. Acest lucru ar putea necesita o creştere a cheltuielilor publice în aceste domenii. Cum vor fi finanţate aceste creşteri în timp este o problemă care trebuie tratată cu multă atenţie. Principala preocupare va fi să ţinem inflaţia în frâu, ceea ce nu e foarte uşor în condiţiile în care în România vor intra foarte multe fonduri din străinătate.
Nivelul de colectare a veniturilor va trebui, de asemenea, să fie îmbunătăţit pentru a putea furniza finanţare noninflaţionistă unui număr relativ mare de proiecte de investiţii existente sau viitoare.