Cum se scrie un proiect de succes

O idee de afaceri reuşită nu se limitează numai la aprobarea finanţării. Contează şi modul de implementare a proiectului, dar şi derularea afacerii în perioada de monitorizare. Consultanţii de fonduri europene detaliază paşii obligatorii pe care trebuie să-i urmeze o firmă care vrea să primească finanţare nerambursabilă de la Uniunea Europeană.

Codaşi la gradul de absorbţie, nepricepuţi la redactarea de proiecte şi incapabili să atragem banii pe care Uniunea Europeană ni-i dă gratis. Sunt sintagme utilizate frecvent pentru a descrie situaţia dezastruoasă în care se află România la capitolul fonduri europene, în acest moment. Jumătatea plină a paharului arată însă cât se poate de limpede că bani sunt suficienţi - gradul de absorbţie pe programele operaţionale este de doar 13,1% din totalul sumelor alocate pentru perioada 2007-2013, potrivit datelor Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale.

În ediţia de astăzi a serialului „Fonduri Europene", vă prezentăm recomandările consultanţilor în domeniul accesării de fonduri UE, dar şi ale specialiştilor din bănci, pentru a scrie un proiect bun. Nu este vorba despre o formulă magică, ci de paşii obligatorii pe care trebuie să-i facă o firmă pentru a avea şanse maxime de reuşită.

Succesul aplicantului nu se limitează însă numai la aprobarea cererii de finanţare, atrage atenţia Mădălina Luca, directorul general al firmei TDP Partners, specializată în consultanţă în vederea obţinerii de finanţări nerambursabile. „Un proiect de succes mai înseamnă şi implementarea sa în bune condiţii, precum şi primirea integrală a grantului. Nu în ultimul rând, trebuie eliminate acele riscuri care ar duce la returnarea grantului în perioada de monitorizare", a declarat pentru „Adevărul" Mădălina Luca. Reuşita unui asemenea proiect depinde şi de impactul finanţării europene asupra afacerii. Luca spune că este necesară o viziune clară asupra obiectivelor pe care şi le propune firma pentru următorii cinci ani.

Etape de urmat

Concret, cum se traduce această „reţetă" a succesului pentru aplicantul de fonduri europene, care abia a luat decizia de a scrie un proiect? În practică, trebuie parcurse câteva etape, de la intenţie până la contractare.

1 Am nevoie de această investiţie? Este prima întrebare pe care trebuie să şi-o pună un solicitant. Mai departe, el trebuie să îşi construiască corect bugetul investiţiei şi să îl coreleze cu capacitatea firmei de a susţine proiectul.

2 Alegerea programului de finanţare (axă, domeniu, măsură). Indiferent de recomandările consultantului, soluţia potrivită va apărea abia după ce se analizează situaţia companiei, în funcţie de următorii trei indicatori, în principal:

- Profitabilitatea companiei. Dacă firma pentru care se doreşte finanţare nu a înregistrat profit în anul precedent - cu excepţia start-up-urilor - nu putem discuta despre investiţii cu componentă de finanţare europeană.
- Situaţia fiscală a companiei. Fiecare program de finanţare solicită ca toate impozitele şi taxele să fie plătite la zi. În funcţie de program, situaţia trebuie prezentată la depunerea cererii de finanţare sau în faza precontractuală.
- Încadrarea companiei într-o anumită categorie, respectiv microîntreprindere, întreprindere mică, mijlocie sau mare, în funcţie de  numărul de salariaţi, cifra de afaceri şi activele totale - din ultimul exerciţiu financiar. Este utilă pentru că programele de finanţare se adresează fiecărui tip de companie.

3 De unde fac rost de banii pentru cofinanţarea proiectului? Acesta este momentul în care solicitantul trebuie să meargă la bancă pentru a putea determina eligibilitatea bancară a companiei.

4 Ce punctaj aş primi dacă aş aplica? Un consultant cu experienţă poate spune dacă respectiva investiţie are sau nu şanse să obţină finanţare.

5 Proiectul intră în linie dreaptă. Etapa cade în sarcina consultanţilor şi a managerului de proiect, care vor aduce propunerea de finanţare în forma finală.

6 Înregistrarea cererii de finanţare la autoritatea care gestionează programul respectiv.

13,1% este gradul de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune.

Scrisoarea angajantă vine în sprijinul firmelor

Din 2011, autorităţile de management au introdus obligativitatea prezentării unei scrisori de confort angajante în momentul depunerii cererii de finanţare. „Măsura, luată pe baza discuţiilor cu reprezentanţii băncilor, vine în sprijinul beneficiarilor, care astfel pot atesta că au capacitatea financiară de implementare a proiectului", spune Ramona Angela Ivan, directorul executiv al Direcţiei Instituţii Financiare din cadrul BCR. În acelaşi timp, instrumentul permite băncilor să analizeze din timp proiectul, adică să stabilească gradul de bancabilitate a proiectului şi chiar să-l îmbunătăţească, dacă este nevoie. Emiterea scrisorii de confort nu presupune o procedură complicată, explică Ivan. Documentele necesare unei asemenea analize sunt cele uzuale pentru acordarea de credite, printre care planul de afaceri şi bugetul proiectului, dar şi previziunile financiare şi studiul de fezabilitate.

Cele mai frecvente greşeli ale aplicanţilor

Lipsa unei semnături din dosar este una dintre cele mai frecvente greşeli făcute de solicitanţii de fonduri

Neatenţia, lipsa unor documente de la dosar, a unei ştampile ori a unei simple semnături sunt greşelile pentru care sunt respinse aproximativ 40% dintre propunerile de finanţare, spune Ramona Ivan, directorul executiv al Direcţiei Investiţii din cadrul BCR. Indiferent că este vorba de greşeli făcute din neatenţie sau din neştiinţă, efectul este acelaşi. Proiectul este respins sau, mai grav, este refuzată plata finanţării nerambursabile în cadrul unor proiecte deja aprobate.

O altă eroare frecventă pe care o fac solicitanţii de fonduri este aceea că nu acordă importanţa cuvenită investiţiei pe care vor să o facă. „Să vedem noi proiectul aprobat şi mai vedem noi ce facem mai departe", este premisa de la care pleacă firmele care fac această greşeală, explică Mădălina Luca, directorul general al TDP Partners. „Este un lucru complet greşit, întrucât este dificil să modifici un proiect care a fost aprobat într-o anumită formă, pe baza unei anumite soluţii tehnice", spune Luca.

Şi consultanţii greşesc

Lista celor mai frecvente erori este însă lungă. Astfel, autoritatea de management poate reproşa solicitantului, printre altele, că nu a depus un studiu de piaţă riguros sau că nu dispune de resurse financiare stabile şi suficiente pentru desfăşurarea activităţii. Alteori, respingerea cererii de finanţare are loc din vina firmei de consultanţă, care nu are experienţa necesară derulării unui proiect cu finanţare europeană. Greşeala este până la urmă tot a solicitantului, pentru că a acceptat oferta primului venit, exclusiv pe criteriul preţului sau al lipsei avansului, mai spune directorul TDP Partners.