China a reabilitat capitalismul

După apariţia primilor miliardari ai ţării şi primirea capitaliştilor în partid, comuniştii chinezi au aprobat garantarea proprietăţii private de către stat Sesiunea de anul acesta

După apariţia primilor miliardari ai ţării şi primirea capitaliştilor în partid, comuniştii chinezi au aprobat garantarea proprietăţii private de către stat

Sesiunea de anul acesta a Congresului Naţional al Poporului, adunarea legislativă a Chinei, se încheie cu adoptarea unei legi cu mari implicaţii asupra societăţii şi economiei chineze: garantarea proprietăţii private.

Yan Cheung, fondatoarea unei afaceri cu hârtie reciclată în China şi deţinătoare a unui paşaport american, este cea mai bogată chinezoaică şi a 390-a miliardară a lumii, cu o avere de 2,4 miliarde de dolari. Deceniile de reforme care au eliberat energiile chinezilor au mai produs recent o premieră: acceptarea capitaliştilor în partidul muncitorilor - de altfel, cel mai bun loc de discutat afaceri, la nivel local, regional sau naţional.

Alături de menţinerea sub control a creşterii economice şi de atenuarea diferenţelor de dezvoltare dintre regiuni, una dintre noile probleme ale Partidului Comunist Chinez este acum redistribuirea bogăţiei între indivizi.

Revoluţia capitalistă

Peste 99% din cei 2.889 de membri ai adunării legislative a Chinei, care se reuneşte o singură dată pe an, au votat în favoarea consolidării drepturilor la proprietatea individuală. Textul adoptat spune acum că "proprietatea statului, a colectivităţilor sau a indivizilor este protejată prin lege şi nicio entitate sau individ nu o poate încălca". Legea adaugă însă că "naţiunea se află în primele stadii ale socialismului şi trebuie să se menţină sistemul economic în care proprietatea publică predomină, dar în coexistenţă cu alte forme de proprietate".

În mod obişnuit, Congresul Naţional al Poporului de la Beijing aprobă politicile Partidului Comunist care conduce China şi gata. De data aceasta, importantul pas de la colectivismul comunist la economia de piaţă a fost dezbătut şi în diferitele arene publice ale sistemului chinez - ceea ce poate arăta cum rigidul guvern chinez permite tot mai mult ca opinia publică să se pronunţe asupra politicilor controversate ale statului. Prima variantă de modificare a legii proprietăţii, veche din 1949, a fost supusă legislatorilor în 2002 şi este acum la a şaptea variantă, care ţine seamă de sugestiile diferitelor seminarii şi consultări cu universitari şi experţi legali.

În motivaţia prezentată adunării legislative, vicepremierul Wang Zhaoguo a argumentat că schimbările economice şi sociale din ţară au făcut necesară legea propusă. Cu o economie tot mai dependentă de investiţiile private, "poporul chinez cere de urgenţă o protecţie efectivă a proprietăţilor legale acumulate prin muncă grea", a povestit oficialul chinez.

Dreptul asupra pământului

Adepţii acestui prim element de legislaţie chineză cu privire la dreptul individual de a deţine bunuri proprii spun că pământurile şi casele vor fi astfel mai bine protejate de exproprierile, adesea ilegale, în scop comercial sau industrial. Autorităţile locale transferă adesea suprafeţe agricole către diferiţi dezvoltatori fără ca ţăranii care le foloseau să primească vreo despăgubire - practici abuzive care au provocat până acum multe răscoale în regiunile rurale.

Pământurile Chinei rămân şi pe mai departe în proprietatea statului, dar experţii apreciază că noua lege dă mai multă putere ţăranilor şi proprietarilor de case asupra terenului pe care îl folosesc.

Trădarea socialismului

Adversarii proprietăţii private acuză, simplu, eroziunea principiilor socialiste ale statului chinez. Bătrânii oficiali şi o serie de universitari marxişti spun că o asemenea lege va mări inegalităţile sociale şi va promova vânzarea activelor statului de către funcţionari fără scrupule. După ce va fi legalizat averile adunate prin corupţie, de până acum.