Cate o Academie "Stefan Gheorghiu" pentru fiecare partid parlamentar

Pentru ca "partidele politice sunt foarte putin interesate sa-si foloseasca propriile fonduri pentru profesionalizarea staff-urilor, a membrilor si militantilor", dupa cum ne declara insusi parintele

Pentru ca "partidele politice sunt foarte putin interesate sa-si foloseasca propriile fonduri pentru profesionalizarea staff-urilor, a membrilor si militantilor", dupa cum ne declara insusi parintele proiectului de lege privind infiintarea institutelor de teorie politica, deputatului Adrian Severin i-a venit ideea de a initia o lege, care obliga statul, bugetul acestuia, sa ia in sarcina "scolirea clasei politice romanesti". Proiectul de lege se afla in prezent la Camera Deputatilor, la comisiile de specialitate, pentru avizare, fiind aprobat de Senat la sfarsitul lui 2004. In forma in care a ajuns la comisie, proiectul de lege reprezinta actul de nastere al unor mici academii "Stefan Gheorghiu", nascute si crescute la sanul partidelor parlamentare, cu scopul declarat de a "sustine procesul de profesionalizare a vietii politice (...), la sprijinirea tinerilor (studenti, cercetatori, militanti politici, membri ai unor organizatii neguvernamentale) in studiul si promovarea valorilor democratiei". Se propune ca institutele sa "nu datoreze impozite statului", ba chiar mai mult, sa fie finantate de catre bugetul de stat "cu sume rezonabile" nu direct, ci prin infiintarea in cadrul Secretariatului General al Guvernului a unui Consiliu National al Institutelor de Teorie Politica, si acesta, la randul lui, finantat de la bugetul de stat, prin alocare distincta a sumelor ("suma nu va putea fi mai mica de 20% din totalul alocatiilor bugetare destinate finantarii partidelor politice"). Dl. deputat Severin afirma ca in toate tarile europene exista astfel de fundatii, care primesc finantare de la stat, si ca, in general, existenta unor asemenea "scoli" de politicieni este o garantie a profesionalizarii politicii si vietii politice. Ceea ce omite insa dl. deputat sa ia in calcul este faptul ca, in democratiile europene, nici bugetul si nici partidele nu sunt ca pe la noi. In conditiile in care educatia, sanatatea, pensiile sunt subfinantate, a veni si a cere bugetului de stat sa suporte scolirea politicienilor, cand firesc ar fi ca insesi partidele sa aiba interesul sa-si scoleasca liderii inseamna sa sfidezi realitatea. Proiectul propune ca partidul sa transfere institutelor de teorie politica sume din bugetele proprii egale cu minimum 60% din valoarea insumata a cotizatiilor platite de parlamentari, ministri si alti demnitari (...), dar nu mai putin de 15% din alocatia anuala de care partidele in cauza beneficiaza de la bugetul de stat. Mai gogonata chiar decat pretentia de a fi sustinute de catre bugetul de stat este prevederea in virtutea careia aceste fundatii ar avea dreptul de a organiza programe de studiu (numai daca acestea au ca scop exclusiv pregatirea militantilor de partid sau ai societatii civile), care sa se finalizeze cu diplome. Initial, proiectul prevedea ca aceste diplome sa fie echivalente cu cele emise de institutiile de invatamant superior acreditate. Ieri, la Comisia juridica, aceasta nastrusnicie a fost eliminata, la solicitarea MEC, dar a ramas, din pacate, posibilitatea ca dupa absolvirea "cursurilor academice postuniversitare si a stagiilor de masterat" sa se obtina aprobarea MEC ca diplomele sa aiba "o valoare juridica egala cu diplomele similare eliberate de institutiile din sistemul national de invatamant". Aceasta ar insemna, practic, ca orice politician scolit la scoala de partid sa poata obtine diplome pentru care un om obisnuit depune efort intelectual si financiar. O astfel de perspectiva nu poate fi acceptata. Aceasta nu doar pentru faptul ca, in Romania, academicienii si doctorii facuti prin scolarizarea politica sunt de trista amintire, ci pentru ca, in Romania democrata, exista har Domnului, scoli de studii politice, ca parti ale sistemului national de invatamant, scoli organizate dupa rigorile academice, scoli acreditate. Numai in Capitala functioneaza doua astfel de facultati, in cadrul Universitatii Bucuresti, si este bine cunoscut ca acestea sunt axate, in principal, pe cunoasterea doctrinelor politice si a studiilor asupra guvernarii. Dl. deputat Severin considera insa ca aceste scoli sunt destinate "elitelor" clasei politice, motiv pentru care a gasit de cuviinta sa propuna, pe banii contribuabililor, scoli in care sa se lumineze "marea masa a politicienilor". Alaturi de limuzinele, avantajele, piscinele, diurnele, salariile, plocoanele pe care le au in prezent politicienii si demnitarii Romaniei, pe care le suportam cu totii in numele democratiei, ce mai conteaza daca infiintam si scolile lor speciale in care sa invete sa devina militanti ori macar sa-si cunoasca propriile doctrine.