Călin Popescu-Tăriceanu, liderul deputaţilor PNL: „În România nu există numai deznădejde“

Omagierea Regelui Mihai în Parlament  a adus ţării noastre beneficii de imagine, spune deputatul PNL. Liderul deputaţilor PNL, Călin Popescu-Tăriceanu, şi-a asumat răspunderea invitării Regelui Mihai în Parlament pentru celebrarea împlinirii a 90 de ani.

Susţinut de grupul PNL şi de conducerea partidului, fostul premier a reuşit să coalizeze o majoritate parlamentară în favoarea acestei idei respinse iniţial de reprezentanţii PDL. În ciuda disputelor furtunoase generate de invitarea Regelui în faţa Camerelor reunite, evenimentul a impresionat prin solemnitate şi modul de organizare. Adversităţile politice au dispărut, iar parlamentari din toate partidele, de la Putere şi de la Opoziţie, l-au aplaudat în picioare pe Rege. Călin Popescu-Tăriceanu vorbeşte pentru „Adevărul" despre obstacolele şi riscurile politice care au fost depăşite pentru organizarea unui eveniment extrem de important pentru România şi pentru imaginea noastră în lume.

Sunteţi co-autor, împreună cu deputatul ­Puiu ­Haşotti, al invitării Regelui Mihai în Parlament. Aţi evaluat riscurile politice ale unui asemenea gest, vă aşteptaţi ca această invitaţie să stârnească, iniţial, o furtună politică legată de prezenţa Regelui în Parlament?

Am făcut o evaluare a riscurilor. În plan politic, gestul nostru reprezintă o atitudine de recunoştinţă şi de respect faţă de Rege şi faţă de instituţia monarhică. O instituţie care a avut o contribuţie istorică deosebită, şi mă refer atât la istoria mai veche, cât şi la istoria mai recentă de după 1990. Regele şi Casa regală ­s-au implicat foarte mult pentru a duce misiuni de diplomaţie externă pe lângă celelalte ţări unde există monarhii în Europa, în aşa fel încât demersurile noastre de integrare în NATO şi în Uniunea Europeană să fie încununate de succes. Poate sună într-un fel nepotrivit, dar ne-am făcut un calcul zicând că şi în cazul în care ni s-ar fi refuzat o astfel de onoare, lucrurile nu ar fi avut cum să iasă prost. Noi am arătat care este atitudinea noastră.

Puteaţi fi acuzaţi că sunteţi un partid monarhist care trăieşte în trecut sau care ar vrea să reinstaureze monarhia într-o ţară republicană.

România este o ţară republicană, dar noi, preşedintele PNL, Crin Antonescu, colegul meu Puiu Haşotti n-am avut nicio ezitare. Eu spun că o formă de guvernare mai bună decât cea de astăzi poate fi monarhia constituţională sau republica parlamentară. Sunt forme de guvernământ în care nu există o dublare a puterii executive cum există astăzi în România între Guvern şi Preşedinte. Nu există posibilitatea interpretării după ureche a Constituţiei de cel care este ales vremelnic preşedinte, după cum, la noi, cel care reprezintă statul nu este un factor de coagulare, ci de dezbinare. Monarhiile au evoluat după cum se poate vedea în toată Europa Occidentală, s-au adaptat la condiţiile politice şi sociale din ziua de astăzi. Conceptul de monarh absolut nu mai există astăzi, cel puţin în Europa.

Au fost reacţii foarte dure la adresa Regelui din partea preşedintelui Băsescu, au fost reacţii la fel de dure şi din partea unor parlamentari PDL. Apoi lucrurile s-au calmat şi prezenţa Regelui în Parlament nu a fost tulburată în niciun fel. Cum vă explicaţi acest lucru?

Parlamentul a devenit, ieri, un spaţiu de normalitate politică în care fracturile s-au astupat. Mă bucură că acţiunea noastră, a PNL, a primit sprijinul eficace al colegilor de la PSD, de la UDMR, de la Grupul Minorităţilor, fără de care nu am fi putut să reuşim. Partidul Democrat a făcut o evaluare politică şi şi-a dat seama că ar avea mai mult de pierdut decât de câştigat dacă ar absenta. Mă bucur că am fost prezenţi cu toţii astăzi. Din păcate, la noi, confruntările politice, în loc să creeze numai adversităţi de idei şi de principii, duc la duşmănie. Suntem adversari în Parlament, nu duşmani, aşa cum aud de multe ori.

Cum vă explicaţi opoziţia faţă de invitarea Regelui în Parlament, doar nu s-a temut cineva că Regele reinstaurează Monarhia?

Am văzut nişte diversiuni, puţine, e drept. Din păcate, actualul preşedinte este foarte sensibil la ceea ce i se şopteşte la ureche. S-a vehiculat această idee neavenită, că se încearcă reinstaurarea Monarhiei. Nu a fost vorba de aşa ceva. România a avut astăzi un prilej unic de a arăta lumii întregi şi altceva decât ceea ce se vede despre România: cerşetori, hoţi, delincvenţi, sărăcie şi deznădejde. Am arătat că România îşi preţuieşte trecutul, arată respect celui care a luat o decizie istorică la 23 August 1944. O decizie care a contribuit la scurtarea războiului şi la salvarea a zeci de mii sau sute de mii de vieţi omeneşti. Citeam astăzi cu surprindere remarcile unui istoric care spunea că actul de la 23 August a fost o greşeală. Cine îşi imaginează că armata română ar fi putut să reziste forţei de lovire a armatei sovietice din acel moment se înşală. Actul de la 23 August şi iniţiativa curajoasă pe care a avut-o monarhul în vârstă de 23 de ani nu au rămas neobservate. Aliaţii au arătat preţuire faţă de această iniţiativă curajoasă şi România a fost salvată de la un dezastru major.

Sunt multe voci care îl critică pe Rege pentru lovitura de la 23 August.

Este punctul de vedere al legionarilor şi apoi al regimului comunist. Majoritatea istoricilor sunt de părere că Regele Mihai a avut o contribuţie pozitivă. În ceea ce priveşte abordările oamenilor politici de astăzi, sigur că nu o să găsim un consens. Să lăsăm istoricii să vorbească şi să nu dăm noi certificate de bună sau de rea purtare.

"România a avut astăzi un prilej unic de a arăta lumii întregi şi altceva decât ceea ce se vede despre noi: cerşetori, hoţi, delincvenţi, sărăcie.''

„Emoţia i-a cuprins pe mulţi parlamentari"

Am vorbit cu mulţi colegi parlamentari şi mi-au spus că au fost emoţionaţi, unii au avut lacrimi în ochi. Au fost marcaţi de solemnitatea momentului. Simplitatea şi modestia Regelui, căldura cu care s-a adresat i-au impresionat pe mulţi. Deasemenea prezenţa  unor membri ai familiilor regale din Europa şi nu numai dovedeşte preţuirea de care se bucură Regele Mihai şi Casa Regală din România. Iată că putem să proiectăm în lume o altă imagine despre România, o imagine care ne face să fim mândri nu numai faţă de trecutul nostru, dar şi faţă de prezent. Eu n-am văzut niciodată atâta presă pe culuoarele Parlamentului.