Calcanul şi rechinii, pescuiţi cu porţia

Specialiştii de la Institutul Marin din Constanţa avertizează că, anul viitor, multe dintre speciile rare trebuie protejate de braconieri. Ultimele analize ale apei Mării Negre făcute de

Specialiştii de la Institutul Marin din Constanţa avertizează că, anul viitor, multe dintre speciile rare trebuie protejate de braconieri.

Ultimele analize ale apei Mării Negre făcute de specialiştii de la Institutul de Cercetări Marine din Constanţa arată că invadarea litoralului de alge a fost favorizată în special de creşterea transparenţei mării şi de schimbarea condiţiilor de viaţă. Studiile mai arată că speciile precum rechinul şi calcanul sunt în pericol din cauza braconajului.

Specialiştii spun că starea actuală a apelor mării e încurajatoare în privinţa perspectivei pe termen scurt şi mediu. Însănătoşirea ecologică, resimţită la nivelul unor parametri de calitate a apelor, dar şi la nivelul structural şi funcţional al biosistemului, s-a realizat în principal pe fondul restructurării economice.

Reducerea cu peste 50 la sută a nutrienţilor transportaţi de Dunăre prin diminuarea fertilizanţilor sintetici utilizaţi în agricultură, dar şi eficientizarea capacităţii de epurare a staţiilor din zona litorală au avut, de asemenea, un efect pozitiv.

Erupţia algelor - coşmarul sezonului estival

Şi în acest an, litoralul a fost invadat de erupţia algelor, fenomenul fiind favorizat în special de creşterea transparenţei mării şi de schimbarea condiţiilor de viaţă. Cele mai semnificative "atacuri" ale algelor macrofite au fost în lunile de primăvară şi toamnă, dar şi pe perioada sezonului estival, rezultatul fiind un disconfort real pentru turişti. Privind însă jumătatea plină a paharului, se poate spune că "înfloririle algale" reprezintă un proces natural care demonstrează şi o îmbunătăţire a ecosistemului.

În statisticile celor de la Compania Naţională Apele Române au fost raportate zeci de tone de alge recoltate de pe ţărm şi din apele de mică adâncime, dar cu toate acestea, în unele zile ţesătura de verdeaţă a făcut "impracticabilă" marea pentru îmbăiere.

Vizitele delfinilor au devenit mai dese

Dacă în 2006 nivelul apei mării a crescut timp de trei luni cu mai bine de 30 de centimetri, pe fondul unor debite extreme ale Dunării, anul acesta evoluţia a fost inversă, mai ales în lunile de vară, înregistrându-se scăderi ale nivelului apei mării cu 35-40 cm şi retrageri ale apei, faţă de ţărm, cu până la 50 de metri.

Cauza o reprezintă aportul scăzut al Dunării, dar este şi efectul vânturilor de vest, mai dese şi mai mari în intensitate anul acesta. Fluctuaţiile de ordin fizic de la nivelul apei nu au influenţat însă condiţiile de habitat care au favorizat creşterea diversităţii în specii, ajungându-se în prezent la o diversitate structurală de peste 50 de specii în sectorul nordic al mării şi aproximativ 40 de specii pentru aria sudică.

Procesul de refacere a echilibrelor "marine", la nivelul vieţuitoarelor care populează apele mării, este pus în evidenţă, spre exemplu, şi de faptul că tot mai multe cantităţi de moluşte şi în special midii şi scoică albă sunt aduse de curenţi pe malul mării. De asemenea, şi faptul că a fost semnalată destul de des prezenţa unor "cârduri" de delfini aflate în urmărirea bancurilor de peşti în zona marină românească este un semn bun.

Navele turceşti sperie marsuinul

Cele trei specii de delfini existente în prezent în Marea Neagră mai sunt încă afectate de pescuitul cu setci de calcan şi ohane, activităţile piscicole frauduloase fiind specifice atât braconierilor autohtoni, cât şi navelor turceşti aflate în căutarea calcanului. Astfel, au fost depistate peste 50 de exemplare eşuate pe ţărm, cele mai multe fiind din specia marsuin. Pescuitul marin a resimţit o scădere masivă a capturilor anuale, ajungându-se în 2007 la o stabilizare în jurul a 2.000 de tone anual, restructurările sectorului piscicol şi în special reducerea flotei efectivelor flotei marine operaţionale la jumătate în ultimii 10 ani fiind cel mai plauzibil motiv.

Pescarii preferă şprotul

Şprotul rămâne principala specie de interes în pescuitul activ, dar de căutare se bucură în continuare hamsia, stavridul şi lufarul. Capturile de rechin şi calcan indică o stare critică a stocurilor în ultimul an, specialiştii ajungând să "porţioneze" raţiile anuale de pescuit la speciile deficitare. În acest sens, un grup de lucru format din cercetători şi specialişti din România şi Bulgaria, constituit sub coordonarea Comisiei Europene, a stabilit la pescuit o cantitate de 90 de tone la calcan pentru anul 2008, în apele comune ale Mării Negre, şi 15.000 tone la şprot.