Boboteaza ş i-a reintrat în drept ur ile... termice!

Gerul şi ninsorile care au pus stăpânire pe România conferă toate atuurile pentru o Bobotează cu decor autentic. Una dintre superstiţiile acestei sărbători spune că fetele nemăritate

Gerul şi ninsorile care au pus stăpânire pe România conferă toate atuurile pentru o Bobotează cu decor autentic.

Una dintre superstiţiile acestei sărbători spune că fetele nemăritate care alunecă şi cad pe gheaţă astăzi cu siguranţă că-şi vor găsi ursitul în următoarele luni. Aşa că gerul, precipitaţiile şi indiferenţa autorităţilor locale pot genera mult mai multe "potenţiale mirese" pentru 2008 comparativ cu anii precedenţi. În schimb, Biserica s-a pregătit mai bine.

În cele peste 15.000 de lăcaşuri parohiale ortodoxe, pe credincioşi îi aşteaptă sute de mii de litri de apă sfinţită, în tradiţia acestei sărbători care, împreună cu ziua sfântului Ion, încheie ciclul sărbătorilor de iarnă.

Temperaturile scăzute sunt însă pe placul Patriarhiei române, care i-a obişnuit pe bucureşteni, de Bobotează, cu obiceiul stropirii unei cruci mari de gheaţă, aşezată în faţa intrării în Catedrală. "Astfel, potrivit tradiţiei ortodoxe, se sfinţeşte întreaga creaţie: casa, pământurile, oamenii. Graţie gerului, în acest an, menţinerea crucii de gheaţă nu ne va mai ridica probleme", explică părintele Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei.

Pe credincioşii din Capitală care doresc să participe la slujba părintelui Patriarh Daniel îi aşteaptă peste 10.000 de litri de apă sfinţită, "pregătită în cele 20 de butoaie destinate exclusiv sfinţirii apei", dă asigurări părintele Stoica. El spune că au fost rezolvate şi problemele generate de afluxul de credincioşi nerăbdători să intre în posesia preţiosului lichid. "După cum s-a observat, în ultimii doi-trei ani, printr-o organizare mai atentă, mai judicioasă, am reuşit să evităm crearea acelor imagini cu mulţime grăbită şi îmbulzeală", consideră oficialul Patriarhiei.

Vestul României scapă de ger

Meteorologii aşteaptă temperaturi chiar mai scăzute de minus 10 grade în perioada Bobotezei. Cele mai afectate de ger vor fi centrul, sudul şi estul României. "Chiar dacă aria ninsorilor s-a restrâns şi vântul a mai scăzut în intensitate, în zonele în care stratul de zăpadă este de peste 50 cm, gerul va fi mai puternic. Aşa că există toate şansele ca temperaturile minime să ajungă mai jos de -15, -20 grade", apreciază meteorologul Ortansa Jude. Vestul ţării va fi ferit însă de ger. "Aici sunt aşteptate precipitaţii sub formă de ploaie, pe fondul unor temperaturi mai blânde faţă de cele înregistrate în Muntenia, Moldova şi centru", mai spune oficialul ANM.

În popor, Boboteaza este "dricul" iernii, pentru că de acum gerul începe să crape şi iarna să fie pe ducă, potrivit etnologilor. Semnele vremii din această perioadă dau date despre cum va fi în continuare afară, tot anul. Dacă plouă de Bobotează, iarna va fi lungă.

Dar, dacă acum vremea este frumoasă, şi vara va fi pe măsură. Crivăţul de Bobotează este semn de belşug în roade şi bucate. Topirea gheţii de pe streaşină anunţă un an cu vin bun, iar dacă în dimineaţa Ajunului de Bobotează pomii sunt încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat.

Un ritual păstrat cu sfinţenie

Potrivit obiceiului, în ziua de Bobotează are loc sfinţirea apei, în timpul slujbei de Iordan. Deşi sărbătoarea îşi are originile undeva în secolele III-IV d.Ch., pregătirea ei se face şi astăzi cu multă atenţie, în fiecare comunitate.

Locul de desfăşurare a slujbei se alege uneori, împreună cu enoriaşii, de obicei într-un spaţiu mai larg, în care să existe cel puţin o fântână. La fel de bine, locul ales poate fi în imediata vecinătate a unei ape curgătoare, într-o gospodărie sau în curtea bisericii. Apa care urmează a fi sfinţită este adusă în butoaie. În jurul unei cruci de gheaţă sau în jurul crucii care se află în mod normal în curtea bisericii, se desfăşoară întreg ceremonialul religios, la care participă toată comunitatea.

După slujba de sfinţire a apei - transformată acum în agheasmă, fiecare primeşte câte puţin din preţiosul lichid. Pe drumul de întoarcere, ei toarnă câte puţină agheasmă în toate fântânile întâlnite în cale. Ajunşi acasă, oamenii stropesc cu agheasmă şura, grajdul, animalele, pomii din livadă, casa şi interiorul casei, pentru purificare şi ferire de pericole în anul abia început.

Bărbaţii fac baie la copcă şi femeile... chefuiesc!

La finalul slujbei de Bobotează, crucea este aruncată de către preot în apa naturală cea mai apropiată de locul sărbătorii. Cei mai curajoşi bărbaţi se aruncă în apă pentru a o aduce înapoi. Se spune că bărbatul care va reuşi să aducă înapoi crucea va avea noroc tot anul.

Luni, în a doua zi de Bobotează, şi în noaptea de Sântion este rândul femeilor să petreacă. În mai multe judeţe din sud-estul ţării (Buzău, Vrancea, Brăila,Tulcea şi Constanţa), este Ziua Femeilor căsătorite - cunoscută şi sub numele de Iordănitul sau Ţonţoroiul Femeilor.

Ele se adună în număr mare la una dintre ele, aducând fiecare câte ceva de mâncare şi de băut. După o masă îndelung stropită cu alcool, ies pe drum şi înşfacă bărbaţii ieşiţi întâmplător în calea lor, ameninţându-i că-i aruncă în apă dacă nu le plătesc "taxa de protecţie" - cel mai adesea, ridicându-se la o vadră de vin.