FOTO Asigurarea obligatorie a locuinţei, surpată în confuzie

Internele au iniţiat Legea asigurărilor obligatorii şi apoi au abandonat-o. Au uitat de victimele societăţilor de exploatare minieră. Prin actuala legislaţie, locuitorii din zonele miniere, cu risc de surpare, sunt la cheremul societăţilor de exploatare. În cazul companiilor miniere închise, statul e bun de plată.

Potrivit datelor furnizate de Agenţia Română pentru Dezvoltarea Durabilă a Zonelor Industriale (ARDDZI), fosta Agenţie Naţională pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere, în România există în prezent nu mai puţin de 386 de localităţi aflate în zona unor foste sau actuale exploatări miniere. Aceste localităţi sunt răspândite în 22 de judeţe ale României.

Conform Legii minelor, oamenii cărora li se surpă casele din cauza lucrărilor subterane vor fi despăgubiţi de companiile de exploatare. Ceea ce nu au fost în stare să reglementeze iniţiatorii Legii asigurărilor obligatorii  pentru locuinţe este situaţia celor care îşi au casele deasupra unor lucrări miniere executate de companii de mult închise. Acei oameni nu pot fi despăgubiţi, în caz de surpare, decât de stat. Ei şi-au construit casele legal, cu autorizaţii de construire, dar, din cauza altora, nu vor fi despăgubiţi de nimeni.

La Ministerul Administraţiei şi Internelor, responsabilii ridică din umeri dacă îi întrebi despre situaţia creată şi te trimit la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA). La rândul ei, CSA aplică legea pe care o are, adică legea în care iniţiatorul a "uitat" să reglementeze situaţia oamenilor care au case în zone miniere abandonate.

Dă click pe imagini pentru fotogalerie!

Oamenii nimănui

În prezent, o bună parte dintre fostele exploatări miniere din România au fost închise sau se află într-o situaţie economică extrem de confuză. La Ocna Mureş,în judeţul Alba, nu se mai exploatează intens sub pământ de zeci de ani, însă efectele se văd şi astăzi. La sfârşitul anului trecut, localitatea a fost grav afectată de surparea unei galerii de sare în apropierea centrului oraşului.

Dezastrul a dus la formarea unui crater de 10.500 de metri pătraţi, care a înghiţit şi un supermarket. Având în vedere timpul scurs de la încheierea exploatărilor în zonă este foarte dificil de identificat cauza exactă care a dus la producerea dezastrului.

Un alt tip de situaţie poate fi regăsită în Valea Jiului, unde există un număr impresionant de locuinţe construite pe locul fostelor exploatări miniere. Firma ce ar urma să acorde despăgubirile în acest caz este Compania Naţională a Huilei (CNH), aflată însă într-o situaţie economică dezastruoasă.

Anul trecut, reprezentanţii FMI acceptau ipoteza aplicării unor soluţii legale pentru eliminarea datoriilor CNH, respectiv, aplicarea procedurii de insolvenţă şi valorificarea activelor existente.

Directorul PAID: „Legea nu e perfectă"

Imperfecţiunile legislative sunt recunoscute chiar şi de directorul general al Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID), Marius Bulugea. "În forma actuală, legea nu este perfectă. Sigur că, în câţiva ani, cadrul legislativ se va modifica în aşa fel încât aplicarea legii să ajute mult mai punctual oamenii. Deocamdată însă, adevăratele probleme se leagă de numărul persoanelor care au încheiat astfel de poliţe, unul extrem de mic. Practic, în cazul în care inundaţiile devastatoare din 2005 ar avea loc astăzi, PAID ar putea plăti despăgubiri doar pentru cei care s-au asigurat, iar numărul acestora este, aşa cum am spus, extrem de redus".

Statul plăteşte. Adică noi, contribuabilii

Potrivit Legii asigurării obligatorii a locuinţelor sunt despăgubiţi proprietarii, care deţin astfel de poliţe, pentru trei riscuri de dezastre naturale: cutremur, inundaţii şi alunecări de teren.

Statul ar putea fi însă obligat în instanţă să le plătească despăgubiri proprietarilor cărora li se prăbuşesc casele construite în foste zone miniere. Acest lucru este posibil atât timp cât companiile de exploatare, deţinute de stat, nu îşi pot onora obligaţiile cu privire la recompensarea financiară a celor pe care i-au prejudiciat prin lucrările realizate.

,,În cazul în care exploatările au fost închise, răspunderea civilă obiectivă îi revine statului. În instanţă, statul poate fi obligat să plătească despăgubiri, deoarece, atunci când a decis închiderea minelor, trebuia să se asigure că nu le creează prejudicii celor care au primit autorizaţii de construire în zonele respective", a explicat conferenţiar universitar dr. Ionel Olteanu, avocat specializat în Dreptul European al drepturilor omului. 

"În instanţă, doar statul poate fi obligat să plătească despăgubiri."
Ionel Olteanu
avocat specializat în Dreptul European al drepturilor omului

"În forma actuală, legea nu este perfectă. Sigur că, în câţiva ani, cadrul legislativ se va modifica în aşa fel încât aplicarea legii să ajute mult mai punctual oamenii."
Marius Bulugea
director general PAID

Cum e la alţii

În unele ţări europene, cum ar fi Olanda, Spania, Elveţia, gradul de conformare este de peste 80-90%, chiar dacă aceste asigurări nu sunt neapărat obligatorii. În schimb, în Turcia, deşi a fost lansat în urmă cu 11 ani un pool de asigurare obligatorie similar cu cel din România, abia 23% din locuinţe sunt asigurate.

Exploatările miniere active plătesc despăgubiri

În urmă cu doi ani, mica aşezare vâlceană Ocnele Mari, situată la numai câţiva kilometri de capitala judeţului, deschidea calupurile de ştiri ale televiziunilor şi ţinea prima pagină a ziarelor. Imaginile cu bucăţi mari de teren surpându-se la vale erau însoţite de declaraţii pesimiste ale autorităţilor, toate convergând către aceeaşi concluzie: oamenii din zonele afectate vor fi strămutaţi.

La Ocnele Mari, saramura a condus la strămutări  Foto: Alina State

Astfel de evenimente nu erau o premieră în Ocnele Mari. În 2005, autorităţile locale anunţau că aproape jumătate din populaţia localităţii va fi strămutată în următorii zece ani, pentru că locuinţele oamenilor erau în pericol din cauza deversărilor de saramură cauzate de exploatarea salinei din localitate.

„1.500 de oameni vor trebui strămutaţi în următorii zece ani, chiar şi în varianta în care se renunţă la exploatarea saramurii. Răul a fost deja facut", declara, la acel moment, prefectul judeţului Vâlcea, Anuţa Handolescu.

Strămutarea

Autorităţile locale din Ocnele Mari s-au mişcat rapid. Există în plină desfăşurare un plan de strămutare a familiilor ale căror locuinţe se află pe un teren în pericol de surpare. „Aceste familii au şi motive să ceară mutarea. Casele le-au crăpat, iar pe locul respectiv au apărut bălţi de motorină de la exploatarea de sub pământ. Oricum, dacă terenul se surpă până la momentul strămutării, oamenii vor fi despăgubiţi de către firma de exploatare", explică primarul localităţii, Petre Iordache.

Firma la care face referire edilul este o sucursală a Exploatării Miniere Râmnicu Vâlcea, o companie care, din fericire, după cum explică acelaşi primar, "mai are încă de lucru, deci îşi şi poate permite să despăgubească". Potrivit Legii asigurării obligatorii a locuinţelor, prima de asigurare de 10 sau 20 de euro acoperă doar riscul reprezentat de o alunecare de teren cauzată de fenomene naturale. Orice altă formă de surpare, tasare sau prăbuşire cauzată de lucrările de exploatare din zonă trebuie despăgubită de către cei responsabili de lucrările respective, aşa cum prevede legislaţia actuală.

Practic, proprietarii caselor construite în zona unei foste sau actuale exploatări miniere au şansa să fie despăgubiţi doar prin acorduri încheiate cu firmele de exploatare sau, în cazul celor cu dare de mână, prin poliţe de asigurare facultativă. Iar prima ipoteză prezintă numeroase probleme.

"Oricum, dacă terenul se surpă până la momentul strămutării, oamenii vor fi despăgubiţi de către firma de exploatare."
Petre Iordache
primarul comunei Ocnele Mari

Carpatica Asig face precizări

Şi reprezentanţii Carpatica Asig, firmă patronată de omul de afaceri Ilie Carabulea, acţionară a PAID, au precizat într-un drept la replică transmis ,,Adevărul" că singura soluţie pentru proprietarii din fostele zone miniere sunt asigurările facultative, pentru a putea fi despăgubiţi în cazul în care casele li se prăbuşesc. Şi asta pentru că astfel de fenomene nu se încadrează în categoria dezastrelor naturale, ci, dimpotrivă, sunt provocate de intervenţiile umane şi conduc la pierderi previzionate.

De altfel, patronul Carpatica Asig, Ilie Carabulea, a explicat sec pentru ,,Adevărul": ,,Păi cine dracului asigură un eveniment care există?". Asta, în condiţiile în care principalul risc la care sunt expuşi românii care au primit autorizaţii de construcţie în zonele în care au existat exploatări miniere sunt acelea de surpare sau alunecare de teren, favorizate de exploatări.

Reprezentanţii Carpatica Asig au mai ţinut să precizeze că Ilie Carabulea nu este personal asociat în PAID, ci îndeplineşte doar funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al Carpatica Asig. Societate care deţine 5,5% din acţiunile PAID.