Bogdan Marcu, expert în propulsia rachetelor: În explorarea spaţiului, China va fi pentru SUA un adversar mai redutabil decât au fost Rusia sau URSS

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Bogdan Marcu, prezentând pe scena Ateneului Român                                                                                    Fotografii: Facebook/ Fundatia Humanitas Aqua Forte
Bogdan Marcu, prezentând pe scena Ateneului Român                                                                                    Fotografii: Facebook/ Fundatia Humanitas Aqua Forte

Bogdan Marcu, expert în propulsia rachetelor, cu o carieră de 20 de ani în industria aerospaţială americană, a vorbit duminică, în cadrul conferinţelor „Despre lumea în care trăim”, organizate de Fundatia Humanitas Aqua Forte, pe tema „Paşi în spaţiu. După 50 de ani”. Ulterior, într-un dialog cu Corina Negrea, Marcu a făcut câteva observaţii despre cucerirea spaţiului.

Bogdan Marcu şi-a început cariera în 1998, la corporaţia Rocketdyne, unde se ocupa de proiecte ce ţineau de motoarele pentru navetele spaţiale. În 2011, a făcut un salt în carieră, riscant după unii, plecând la SpaceX, fondată de celebrul Elon Musk, în condiţiile în care, în acea perioadă, Rocketdyne era considerată „corporaţia de bază în domeniul rachetelor”. 

„Fiorul ăla pe şirea spinării care-ţi dă ghes să sari în apă m-a făcut să merg la SpaceX, şi a fost o călătorie absolut fascinată”, a spus Marcu duminică seara, pe scena Ateneului Român. 

Faptul că mergea la interviu la corporaţia condusă de Elon Musk, era ceva de speriat, a continuat expertul care a explicat că fascinaţia pentru celebrul inginer american se aplică în special în cazul celor care nu îşi pun în plan să colaboreze sau să lucreze cu el. „Dar înainte de a pleca spre SpaceX, am citit un articol despre Tesla din revista Wired, în care era se povestea şi de felul în care dormeau inginerii sub birouri într-o perioadă de maximă, de intensă realizare. Aveau nu ştiu ce probleme cu Tesla. Am avut intuiţia atunci că asta mă va paşte şi pe mine la SpaceX, dar şi când s-a întâmplat a fost de fapt fascinant şi ok”. 

Originile alegerii în carieră

Marcu a fost fascinat de rachete de mic copil. Avea 10 ani în momentul în care Neil Armstrong păşea pe lună. Dacă un imbold a fost acest episod istoric, cel de-al doilea, a fost o carte, mai specific, „America în transmisie directă”, de Andrei Bacalu, reporter la acea vreme la Televiziunea Română, unde avea rubrica despre spaţiu.  

„Cartea aia a devenit ferfeniţă. Era fascinantă pentru mine, pentru că îmbina mărturiile unui sejur de trei săptămâni în SUA, la toate centrele NASA care participau în cucerirea spaţiului, cu impresiile lui personale despre San Francisco, despre Los Angeles. Capitolul despre LA, în cartea aia se numea «Nu vă dereglaţi mintea, realitatea are o defecţiune tehnică». Şi eu în Los Angeles am ajuns”.

Marile naţiuni şi spaţiul

Recent, Israel a devenit a patra ţară care a lansat o misiune către Lună, în colaborare cu SUA. Racheta Falcon 9 a decolat avându-l la bord pe robotul construit de israelieni, Bereshit. Originalitatea misiunii, a explicat Marcu, constă în faptul că cercetătorii israelieni au calculat o rută prin care misiunea să se realizeze cu minimul de consum. „Se poate folosi masa pământului ca un fel de praştie...israelienii au calculat un ocol al planetei de vreo 20 de ori”. 

Dacă la începutul anilor '70, nu se poate merge pe Lună în mod sustenabil, am ajuns în punctul de astăzi datorită dezvoltării competiţiei.Dacă în 1969, America era cu 50 de ani înainte celorlalte ţări din acest punct de vedere, China a prins rapid putere după căderea lui Mao Zedong, în special, care „în genialitatea lui, i-a băgat în puşcărie pe rachetişti”.

China va fi un adversar mult mai redutabil decât au fost vreodată Rusia sau Uniunea Sovietică. În condiţiile în care apare această competiţie într-un mod mult mai serios, va fi şi un imbold de a merge mai mult în spaţiu... Cred că va fi un context mai degrabă economic.E vorba acum de accesul la resurse al viitoarelor generaţii, şi vorbesc de două-trei generaţii de la noi încolo. Nu e vorba de următorii 10 ani...de-abia acum China devine o putere economică, de abia acum are plămânul de a investi şi a scoate tehnologie spaţială. Nu sunt singurii. Indienii vin din urmă şi au şi ei un program spaţial destul de dezvoltat. Încurajează oamenii de ştiinţă să creeze tehnologie şi, în acelaşi timp, din cauza salariilor, din cauza scărilor economice, mult mai ieftină. Citeam un articol recent că sonda lor trimisă către Marte a costat mai puţin decât realizarea filmului «Marţianul» de către Hollywood”, a mai spus Bogdan Marcu.

Prezenţa slabă a japonezilor în cucerirea spaţiului 

Întrebat de Corina Negrea cum se face că Japonia are o prezenţă foarte plăpândă în acest domeniu, expertul a punctat că de mulţi ani deja, japonezii trec printr-o fază de ”soul-searching”, de introspecţie. Deşi dezvoltarea rachetelor în Japonia a început, încă de dinainte de anul 1998, anul în care se angaja el la Rocketdyne, corporaţie cu care colabora la primele motoare. Piedica în dezvoltare a ţinut mai degrabă în afundarea în eşecuri.   

„Accidentele care s-au întâmplat cu rachetele H2 şi sateliţi lansaţi cu erori, sunt o tragedie naţională. Când s-a prăbuşit H2 prin '99, din cauza unor erori în sistemul criogenic de absorbţie a combustibilului, toate staţiile de televiziune japoneze transmiteau, mai aveau puţin să pună toată ţara în doliu. Spre deosebire de modelul anglo-saxon...sunt (japonezii-n.r.) ca oamenii care suflă în iaurt, dar atât de mult, încât merg foarte încet”.
Bogdan Marcu_foto_Fundatia Humanitas Aqua Forte-facebook

Elon Musk, „imbold” în explorarea spaţiului

NASA şi corporaţiile private, precum SpaceX-ul condus de Musk, îşi asumă riscuri în moduri cu totul şi cu totul diferite, crede Marcu care vorbeşte din propria experienţă din corporaţie. „Odată ce s-a apropiat etapa la care SpaceX să ducă astronauţi, supervizarea NASA în ceea ce priveşte calitatea, fiabilitatea, s-a înăsprit. Cantitatea de rtisc asumată în dezvoltare a devenit comparabilă cu companiile mature”. 

Expertul a mai explicat că Musk a adus o contribuţie extraordinară în domeniu, pentru că, până la el, „lucrurile mergeau într-o inerţie birocratică”. 

„A venit omul ăsta şi a distrus toate limitele, toate tabuurile. Dar colonizarea lui Marte este ceva extraordinar de scump. Rămâne de văzut ce se va alege de acest efort al lui şi resursele financiare”, a mai spus Marcu care consideră că pentru explorarea mai departe a spaţiului, este mai pragmatică plecarea de pe lună, unde combustibilul, modulele ar fi mult mai uşor de depozitat. 

Mai mult, este necesară dezvoltarea confortului.

Confortul, necesar în explorarea mai departe de lună

Spre deosebire de multe alte corporaţii, SpaceX rămâne un spaţiu deschis, pe care oamenii îl pot vizita. Când încă lucra acolo, Bogdan Marcu a făcut câteva tururi cu diverşi prieteni. Întrebarea care apărea de fiecare dată era dacă vrea să meargă pe Marte. 

„Dom'le, stau cu genunchii la gură, într-o cutie de metal, no, thank you! (nu, mulţumesc-n.r.) Eu cred că pentru a merge în spaţiu mai departe, e nevoie de un anumit confort al astronauţilor. Nava din «Marţianul» cu care mergeau astronauţii, cam ăla e prototipul de navă care se anticipează că va fi suficient de confortabilă pentru ca o echipă de astronauţi să reziste opt luni în spaţiu”.

Astfel, în viziunea unui inginer cu viziuni conservatoare, după cum se autocaracterizează Marcu, colonizarea planetei Marte se va face într-un ritm mai lent decât anticipează unii optimişti, iar în următorii 20 de ani cel puţin, se va face cu caracter pur ştiinţific.  

„De ajuns vom ajunge. Cred că se va face o expediţie în care primii astronauţi care vor ajunge acolo vor fi supuşi unor condiţii destul de dure. Aşteptăm să vedem, nu vreau să mă pronunţ”.

Până atunci însă, este nevoie ca cercetătorii să se ocupe de confort, de noi tehnologii care să permită şi alt tip de transport către Marte, unul care să nu dureze opt luni. 

Cred în vizionarii precum Franklin Diaz- care e mult mai puţin bombastic şi nu este pe prima pagină a ziarelor- care de 20 de ani lucrează la acest concept de motor cu impuls variabil bazat de hidrogen în plasmă. Tehnologiile astea vor deveni cheie. Se cheamă remorcher spaţial, o navă care vă rămâne numai în spaţiu, făcută în aşa fel încât să profităm de faptul că nu trebuie să ajungă niciodată pe pământ”. 

Bogdan Marcu este expert în propulsia rachetelor, cu o carieră de douăzeci de ani în industria aerospaţială americană. În 1998 începe să lucreze la corporaţia Rocketdyne, la proiecte legate de motoare pentru navete spaţiale. Este autorul multor studii publicate de American Institute for Aeronautics and Astronautics (AIAA). Din 2011 lucrează pentru Space X, corporaţia miliardarului Elon Musk, unde proiectează turbinele motoarelor Merlin 1D si MVacD, care echipează rachetele Falcon 9 şi pe cele ale motoarelor prototip Raptor, care echipează racheta BFR destinată misiunilor spre Marte. În 2016 se reîntoarce la Rocketdyne, ca leader al grupului de dezvoltare a turbinelor, cu proiecte la noile motoare RS-25 pentru NASA Space Launch System (SLS).Bogdan Marcu- expert în propulsia rachetelor.

 

 

Știință



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite