Digitalizarea în pandemie - Semnăturile electronice şi securitatea pe care o oferă

Foto: Shutterstock

Semnătura electronică şi-a găsit un loc în mai toate birourile companiilor (de acasă, sau din clădirile pe jumătate goale), iar în 2021 accentul pus pe securitatea oferită de aceasta va fi şi mai mare.

Ne apropiem de borna simbolică de un an de la declararea oficială a pandemiei de COVID-19, iar în acest an, sectorul digital a fost cel care s-a confruntat cu o mulţime de modificări. Mulţi au descoperit importanţa digitalizării, alţii erau bine pregătiţi deja din acest punct de vedere, însă rând pe rând, de la companii la întregi state, digitalizarea a devenit unul dintre cele mai rostite cuvinte ale lui 2020. Iar situaţia nu pare să se schimbe prea curând.

Unul dintre elementele descoperite de mulţi angajaţi forţaţi de împrejurări să lucreze de acasă a fost semnătura electronică, o modalitate de a parafa documente adaptată la vremurile pe care le trăim, a cărei utilizare a crescut exponenţial, aducând cu sine şi nevoia unor clarificări, în ceea ce priveşte securitatea pe care o oferă. Însă, înainte de toate, ar trebui să clarificăm ce este semnătura electronică.

Diferenţele semnăturilor electronice

Practic, semnătura electronică poate fi reprezentată în mai multe moduri, de la simpla precizare a numelui semnatarului la sfârşitul unui document electronic până la ataşarea unei fotografii a semnăturii sale olografe (de mână) - toate acestea pot fi considerate semnături electronice.

O clarificare în acest sens vine din partea Regulamentului eIDAS (910/2014), care defineşte semnătura electronică, semnătura electronică avansată şi semnătura electronică calificată. Acesta prevede faptul că numai semnătura electronică calificată are efectul juridic al semnăturii olografe.

Pentru ca o semnătură electronică să primească titulatura „avansată”, aceasta trebuie să îndeplinească patru condiţii:

• să facă trimitere exclusiv la semnatar;
• să permită identificarea semnatarului;
• să fie creată prin utilizarea datelor de creare a semnăturilor electronice pe care semnatarul le poate utiliza, cu un nivel ridicat de încredere, exclusiv sub controlul său;
• să fie legată de datele utilizate la semnare pentru ca o modificare ulterioară a acestora să fie detectată.

Semnătura calificată este practic o semnătură avansată (îndeplinind astfel cele patru condiţii sus-menţionate), care este realizată de un dispozitiv de creare a semnăturilor electronice calificat şi se bazează pe un certificat calificat pentru semnăturile electronice. Pe scurt, această semnătură este creată de un hardware sau un software configurat, utilizat special în acest mod şi certificat de către organismele de supraveghere.

Semnătura calificată, singura opozabilă în instanţă

Dintre cele trei tipuri de semnături electronice menţionate mai sus,  semnătura calificată este cea care oferă şi cel mai ridicat grad de securitate, datorită certificatului pe care îl are şi care nu se poate elibera fără ca în prealabil să fie făcută identificarea persoanei care doreşte obţinerea semnăturii. În plus, semnătura electronică calificată este recunoscută de toate statele membre UE, conform eIDAS.

Siguranţa pe care o oferă rezultă din faptul că, pentru semnătura calificată, este precizată tehnologia (soluţia tehnică şi procedurală) utilizată la realizarea şi utilizarea sa. Tehnologia şi standardele pe care se bazează aceasta sunt precizate concret de regulamentul eIDAS. De asemenea, semnătura calificată are valoare 100% legală, fiind opozabilă în instanţă, spre deosebire de cea avansată pentru care, pentru a putea dobândi această calitate, trebuie demonstrate modalităţile prin care ea a fost creată.

Regulamentul eIDAS a încercat şi să simplifice procesul de obţinere al unui certificat pentru crearea unei semnături calificate. Cei care doresc să achiziţioneze un certificat calificat pot acum fi identificaţi video, iar unele companii locale au implementat deja această variantă de identificare. Astfel, procesul de obţinere al semnăturii calificate a devenit mai uşor şi mai rapid. De asemenea, în prezent există şi soluţii de semnare cu certificat calificat în cloud, mai ieftine decât varianta clasică cu token de securitate şi mai flexibile, deoarece pot fi folosite de oriunde şi cu orice dispozitiv conectat la internet.

În aşteptarea unei decizii

Cum arătam într-un material precedent, în care vorbeam despre regulamentul eIDAS şi legea semnăturii electronice din România, care va fi abrogată în curând, am intrat într-un an decizional, în care pe masa legislativului se află trei proiecte diferite referitoare la semnătura electronică.

Problema expusă atunci era că, dacă o instituţie publică recunoaşte o semnătură avansată ca fiind echivalentă cu cea olografă, atunci va fi obligată să recunoască orice semnătură avansată emisă de oricine, lucru care va aduce după sine şi o ruptură între România şi restul ţărilor membre ale UE.

Sabin Sărmaş, membru al Camerei Deputaţilor şi fost preşedinte al Autorităţii pentru Digitalizarea României, a vorbit despre acest lucru într-o conferinţă ţinută în urmă cu câteva săptămâni:

"Un impact semnificativ este Legea semnăturii electronice. De prea multă vreme am ţinut această lege blocată. Avem un Regulament european 910 pe 2014 care reglementează în mare parte utilizarea serviciilor de încredere. Noi am pus pe agenda comisiei pe care o conduc, ca prioritate, această lege, însă Comisia Europeană a decis, anul acesta, o revizuire a Regulamentului european în primul trimestru.

Este mai înţelept să vedem cât de puternice vor fi aceste revizuiri pentru a veni imediat cu propunere legislativă pe care să o adoptăm pentru a aduce foarte multă claritate în zona privată şi în zona publică în ceea ce priveşte utilizarea semnăturii electronice de orice tip ar fi. Legea trebuie dublată de alte legi care să reglementeze identitatea la distanţă", a declarat atunci Sărmaş, subliniind astfel că soluţia potrivită ar fi aşteptarea ca Regulamentul eIDAS să fie revizuit.