etimologie - ultimele știri

„Covid” este abrevierea pentru „corona virus” iar prescurtările şi acronimele preiau genul substantivelor care constituie principala sintagmă din care sunt abreviate, potrivit Academiei Franceze.

Etimologia cuvintelor care dau numele localităţilor reprezintă una dintre cele mai mari provocări ale istoricilor şi lingviştilor deopotrivă. Rar se întâmplă să fie un consens între cercetătorii implicaţi în stabilirea originii unei denumiri de local...

O poveste pentru omuleţi şi pentru oameni mari. Pentru cei mari şi poate interesaţi de chestiuni lingvistice, vom face, spre final, şi un excurs etimologic....

Lumea noastră, reală sau imaginară, văzută sau nevăzută, gândită sau simţită, este, în esenţă, făcută din cuvinte. Prin cuvinte ne legăm de locuri, de oameni, de visuri şi de credinţe. Poate tocmai de aceea, aceste călătorii ne arată cât de veche şi ...

În 1978, Al. Graur a publicat un mic „Dicţionar de cuvinte călătoare”. Este vorba, în fapt, de o lucrare de etimologie. Opera s-a dovedit incitantă, cu atât mai mult cu cât dicţionarele noastre nu indicau decât etimologia apropiată (tristă meteahnă!)...

Auzim tot mai des, în ultima vreme, cuvântul „plagiat“ legat de lumea academică, dar şi de cea politică. Iată de ce socotim că discuţiile, destul de aprinse de altfel, vor avea de câştigat dacă vom cerceta mai întâi etimologia şi semantismul acestui ...

Multe dintre expresiile etimologice care există în limba română reuşesc să creioneze tipologii şi caractere umane. Cele mai multe dintre ele definesc ridicolul şi stârnesc râsul. Într-o astfel de categorie intră şi celebrul „Stan Păpuşă”, personaj pr...

Ne vom opri astăzi asupra unui obicei tradiţional de Anul Nou, fără legătură cu ciclul religios al Crăciunului, sorcovitul, a cărui denumire este bulgărească, dar ale cărui rădăcini adânci trebuie căutate în mitologia populară, arhaică, a populaţilor...

Cei pasionaţi de înţelesurile adânci ale cuvintelor ar putea aduna zeci de pagini pe seama a cât s-a scris şi se va mai scrie la noi despre etimologia cuvântului „Crăciun”. Îi previn pe aceşti cititori că originea acestei vocabule fundamentale nu est...

Considerată de comunişti „Grânarul Patriei“, câmpia Bărăganului are o denumire controversată. Cuvântul „Bărăgan” se regăseşte în dialectele câtorva dintre cele mai importante popoare migratoare care s-au abătut la sud de Dunăre, printre care istorici...

Subiectul impozitării bacşişului a creat controverse aprinse în ultima perioadă. Dincolo de asta, bacşişul lăsat ospătarului, frizerului sau băiatului de la spălătorie este o realitate, iar de cele mai multe ori bacşişul este confundat cu ciubucul sa...

Acum când lumea noastră se suceşte şi să răsuceşte pe tema rostului religiei în şcoli, când s-a scris cam tot ce se putea scrie, de o tabără şi de altă de preopinenţi, cu încrâncenare, uşurătate, amărăciune sau chiar venin, mie nu îmi rămâne decât să...

Este un termen uşor desuet, folosit, ca în franceză, pentru o „relaţie de rudenie, de dragoste sau de prietenie”, după cum ne spune DEX-ul. Putem spune: „legături de rudenie” sau „legături de prietenie”, dar semantismul este diferit când ne referim l...

Nu ştiu ce ar trebui să înţelegem mai degrabă prin „toleranţă”: un sentiment, o stare de spirit, o judecată, o trăsătură de personalitate, o atitudine sau un comportament? Poate că „toleranţă”, sau opusul lui, „intoleranţa”, presupune întregul hexago...

INTIMITATE. Cuvântul este un derivat substantival cult din lat. „intimus”, din care provine „intim”. „Intimus” este forma de superlativ al adjectivului lat. „interior”, însemnând partea cea mai profundă, esenţa lucrurilor. În mod obişnuit, „intimitat...

Arătam anul trecut că în limba română cuvântul „Paşti” (sau „Paşte”) ne vine, cu acelaşi înţeles, din latinescul bisericesc „paschae” (pluralul lui „pascha”), care, la rândul său, provine din grecescul „pásha (Πάσχα)”, iar acesta din ebraicul: „pésah...

Bucureştenii, mari iubitori ai oraşului lor, cunosc prea bine Mănăstirea Antim, unul din cele mai de preţ locaşuri ale capitalei, dar tot mai puţini ştiu şi de ce îi spunem aşa....

De unde vine cuvântul bere? Dar biserică? Şi cum sună în alte limbi? Şi de ce sună atât de diferit? Opt hărţi amuzante fac din etimologie o activitate simpatică dar, mai ales, pe înţelesul tuturor.

În decursul istoriei, administraţia locală de pe teritoriul actualului judeţ Alba, a funcţionat în diferite forme şi organizări. Însă indiferent de vremuri, Alba Iulia a fost aproape în permanenţă principalul centru politic al zonei. Astfel, chiar la...

Fabric, Elisabetin sau Mehala sunt nume arhicunoscute timişorenilor sau chiar şi celor care au petrecut doar câteva zile în oraşul de pe Bega. Însă nu toate cartierele au avut întotdeauna numele pe care îl poartă azi.

De aproape de şaptezeci de ani, cultura românească a părăsit „istoria naturală” a dăinuirii netulburate, laolaltă, apărându-ne în minte, geografic şi valoric, împărţită, scindată între un afară şi un înăuntru.

Caraş-Severinul este locul în care Dunărea sărută pământul ţării şi tot aici Nera face o impresionantă deltă la vărsarea în fluviu.

Cele mai importante ape curgătoare din judeţul Timiş sunt Bega şi Timişul, iar cele două râuri împărţeau la un moment dat acelaşi nume.

Maramureşul este una din regiunile României cu o etimologie vastă. Nici până astăzi istoricii nu pot să spună cu exactitate care a fost punctul de plecare ce a dus la alegerea termenului de „Maramureş“. Chiar dacă „Tara Maramureşului“este un termen î...

Denumirea regiunii istorice Oltenia îşi trage rădăcinile din perioada Basarabilor, de unde şi numele atribuit provinciei de „leagănul dinastiei Basarabilor”. Etimologia numelui regiunii provine, aşadar, din zorii secolului XV, şi a reprezentat, de-a ...

Alături de Călăraşi, Giurgiu este cel mai nou judeţ al României, fiind înfiinţat în anul 1981. Numele acestuia a fost preluat de la municipiul cu acelaşi nume, care a devenit şi reşedinţa sa. Cu toate că are o vechime de peste 600 de ani, provenienţa...

Există o multitudine de teorii formulate prin care s-a încercat stabilirea provenienţei numelui acestei mari aşezări port la Dunăre. Ipoteza avansată de regretatul istoric gălăţean Paul Păltânea este acceptată ca fiind cea mai plauzibilă....

Prima atestare documentară a Maramureşului datează încă din 1199. Termenul de „Ţara Maramureşului“ este întâlnit pentru prima dată într-un document din 1299, iar judeţul Maramureş a fost constituit în 1968 o dată cu revenirea la formula iniţială a ju...

Din ce în ce mai puţini tineri din Buzău cunosc în întregime trecutul spaţiului geografic în care se nasc şi trăiesc. Şi mai puţini sunt însă cei care au curiozitatea să afle originea numelui oraşului, judeţului în care locuiesc. Iată un scurt ghid î...

Etimologia cuvântului Bacău, ce dă numele oraşului şi judeţului, este incertă. Lingviştii apreciază că pot fi mai multe posibilităţi: numele unui conducător local Bako, de la bobiţele de strugure (bacă) sau chiar de la zeul Bachus.

Numărul persoanelor care spun că reprezentanţii acestei etnii ar trebui să se numească „ţigani“ a crescut odată cu mediatizarea unor infracţiuni cu autori din rândul rromilor. Motivul principal pentru care unele voci cer folosirea termenului de „ţiga...