FOTO Tratamentul unei artiste handmade: cu un ac şi o hârtie îi vindecă pe oamenii cu boli psihice

Larisa Bancea face accesorii şi obiecte decorative din hârtie de ani buni, lebedele sale şi nu numai impresionând la fiecare târg de profil. Satisfacţia cea mai mare îi este oferită artistei îndrăgostite de hârtie, însă, de cursurile de quilling pe care le susţine la Centrul de Sănătate Mintală din municipiu.

Face de ani de zile obiecte din hârtie care te uimesc de-a dreptul şi vorbeşte cu entuziasmul unui copil mic despre pasiunea sa pentru „manevrarea” bucăţilor colorate. Am întâlnit-o în mijlocul unor copii, pe care de trei ani îi iniţiază într-ale artei chinezeşti a împăturirii hârtiei.
 
Face voluntariat, iar prichindeii, deşi nu-i poate stăpâni, din cauza aspectului care te duce cu gândul la o şcolăriţă, o iubesc la nebunie. 15 copii îi sunt alături săptămână de săptămână chinuindu-se să transforme bucăţi de hârtie în flori, mese sau alte obiecte, deşi unii dintre ei au doar 5 ani. Veteranii, deşi se apropie de vârsta adolescenţei (13 ani) fac echipă bună cu cei mai mici, în ciuda diferenţei destul de mare de vârstă.

Deşi prichindeii parcă îi încarcă bateriile, relaxarea totală este în altă parte, într-un loc unde nu şi-ar dori nimeni să ajungă: la Centrul de Sănătate Mintală. Acolo face terapie cu pacienţii din ambulatoriu, cu cei care se tratează acasă.

De două ori pe săptămână, 15 persoane, cu vârste cuprinse între 30 şi 50-60 de ani se întâlnesc la cursurile de quilling susţinute de Larisa Bancea, un om fără pregătire medicală, dar care reuşeşte să relaţioneze foarte bine cu bolnavii.

Faptul că eu nu am un halat alb e benefic, sunt de-a lor, mă percep altfel, ne explică Larisa Bancea.

De acord cu ea a fost şi personalul medical al centrului, care i-a propus să revoluţioneze puţin terapia bistriţeană prin quilling. A ajuns în Centrul de Sănătate Mintală prin intermediul unei angajate care achiziţiona de la Larisa bijuterii din hârtie şi care îşi dorea mai mult pentru pacienţii săi.

Oamenii care acum formează un colectiv şi se relaxează împreună au ales-o pe Larisa şi activitatea pe care o propunea, la recomendarea personalului medical al centrului. Întrebată despre îmbunătăţirile făcute de către cei care în timp i-au devenit prieteni, Larisa precizează:

Un singur exemplu îţi dau: am avut un băiat care venea la cursuri, se aşeza pe scaun şi nu mai scotea niciun sunet. Am ajuns acum să ne întrecem în bancuri. Trebuie stimulaţi să se deschidă, eu de exemplu îi stimulez cu ajutorul emisiunilor TV. Stabilim să ne uităm la un anumit program, pe care mai apoi îl comentăm. Trebuie să şi vrea ei să se deschidă.

Progresele cele mai mari au fost făcute în zona relaţiilor interumane şi a sociabilităţii, ideea de colectiv, discuţiile comune despre filme, muzică sau chiar reţete ajutându-i pe cei care au ales cursurile de quilling să fie mai deschişi chiar şi cu cei dinafara grupului.

Îmi aduce o satisfacţie enormă. Am cunoscut nişte oameni deschişi şi cred că societatea ar trebui să fie şi ea deschisă când vine vorba de astfel de probleme. Recunosc, şi eu înainte să ajung acolo am avut aceeaşi reticienţă. Ar trebui să se vorbească mai mult despre aceste probleme pentru că de la normalitate la depresie de exemplu este o singură virgulă, completează artista.

Deşi îi sunt dragi şi cursanţii de la origami şi cei de la quilling, Larisa recunoaşte că cel mai greu este să lucrezi cu cei mici care sunt plini de energie şi nu pot sta locului, fiind nevoită să dea în mintea lor şi să îi înţeleagă pe fiecare în parte.

Şi pentru mine este o relaxare să lucrez cu ei. Sunt nişte oameni atât de calzi, nu îţi dai seama că au o problemă. Eu chiar simt că ei mă iubesc, iar satisfacţia mea apare când îi văd pe ei super fericiţi, povesteşte Larisa Bancea.

Cursurile de quilling susţinute de Larisa Bancea este un tip de ergoterapie, care utilizează diferite activităţi în vederea readaptării persoanelor cu handicap fizic, psihic sau cu alte probleme de natură mintală. Orice activitate, începând de la artă, grădinărit sau alte îndeletniciri profesionale pot fi folosite în măsura în care pot ajuta pacientul să-şi îmbunătăţească starea fizică sau psihică.

Primele dovezi despre utilizarea diferitelor munci în tratamentul bolilor psihice în România apar în lucrarea profesorului Obreja, care scria despre această metodă de tratament într-un studiu realizat în 1904. În ultimii douăzeci de ani ergoterapia a luat un avânt deloc de neglijat în spitalele din România, în ciuda faptului că încă nu există o şcoală de formare a ergoterapeuţilor.