Grecia - gazda Jocurilor Olimpice din 2004

La inceputul celui de-al treilea mileniu, Jocurile Olimpice se vor reintoarce in tara care le-a creat, cu peste doua milenii si jumatate in urma, si in orasul in care au fost relansate, in 1896. Intre

La inceputul celui de-al treilea mileniu, Jocurile Olimpice se vor reintoarce in tara care le-a creat, cu peste doua milenii si jumatate in urma, si in orasul in care au fost relansate, in 1896. Intre 13 si 29 august 2004, aproximativ 200 de delegatii sportive vor lupta, in Grecia, pentru a obtine medaliile puse in joc la 28 de discipline olimpice. De-a lungul timpului, miscarea olimpica s-a transformat intr-o adevarata filozofie de viata, care promoveaza si rasplateste combinatia armonioasa dintre calitatile fizice si spirituale ale sportivilor. Aceasta filozofie isi are radacinile in Grecia, tara care va oferi un cadru aparte pentru participantii la Olimpiada de anul viitor. Ciclistii vor evolua in apropierea locului in care atenienii au inventat discursul public, dezbaterea si democratia, concursul de tir cu arcul se va desfasura pe stadionul unde au fost organizate primele Jocuri Olimpice moderne, iar maratonul se va desfasura pe traseul original al acestei discipline, care incepe din orasul Maraton. In momentul de fata, atenienii se pregatesc intens pentru unul dintre principalele evenimente ale anului viitor. O serie de proiecte de anvergura au fost deja terminate, altele sunt in curs de derulare si vor fi probabil gata pana la sfarsitul acestui an. De altfel, organizatorii Jocurilor Olimpice spera ca aceste pregatiri sa schimbe fata Atenei in anul 2004. In capitala Greciei au fost construite doua noi linii de metrou, care transporta, zilnic, peste 800.000 de pasageri, iar noul aeroport din Atena a devenit unul dintre cele mai moderne din Europa. De asemenea, reteaua de drumuri din zona Atenei a fost imbunatatita si extinsa. O alta veste buna pentru turistii din lumea intreaga, care vor vizita capitala Greciei cu ocazia Jocurilor Olimpice din 2004, este faptul ca Atena ramane unul dintre orasele europene cu infractionalitatea cea mai scazuta. La toate acestea se adauga frumusetea neasemuita si plina de istorie a locurilor. Intre timp, organizatorii pun la punct si un sat olimpic extrem de modern si primitor, care va gazdui 16.000 de sportivi si oficialitati olimpice. La originea lor, "jocurile" erau o forma de ceremonie complexa, tipic greceasca. Aceste "jocuri" erau organizate la un anumit numar de ani, cu ocazia marilor sarbatori religioase si constau in procesiuni, sacrificii, alte acte de cult, urmate de concursuri atletice, alergari de care, spectacole si intreceri intre muzicanti si recitatori. "Jocurile" au detinut, astfel, un loc important in viata culturala, nu numai in cea sportiva, a grecilor, incepand de la sfarsitul secolului al VIII-lea i.e.n si atingand apogeul in secolul VI si in prima jumatate a secolului V i.e.n. Cele mai vechi jocuri au fost cele organizate la Olympia, incepand din secolul VIII i.e.n., daca nu chiar cu un secol mai inainte. In orice caz, anul 776 i.e.n este data de la care a inceput sa se tina o evidenta a invingatorilor de la Jocurile Olimpice. Fiecare stat-cetate al grecilor isi organiza jocurile sale, cu un numar diferit de probe si la intervale diferite (de unu, doi, trei sau patru ani), dandu-le amploare in functie de importanta si posibilitatile respectivului stat-cetate. Cele mai importante jocuri erau considerate cele organizate impreuna de mai multe orase si la care participau concurenti din toate statele-cetate grecesti. Acestea erau in numar de patru: "Jocurile Panelenice", organizate la templele din Delfi ("Jocuri Pithice"), cele din Nemeea, cele din Istmul de Corint ("Jocuri Istmice") si - cele mai importante si de anvergura - "Jocurile Olimpice", care se tineau regulat din patru in patru ani. Olympia nu era un oras, ci un complex sacru, cu temple si altare, cu monumente si un stadion lung de 200 de metri, avand un edificiu rezervat banchetelor in cinstea invingatorilor si statuia lui Zeus, in fata careia atletii, antrenorii lor si arbitrii depuneau juramantul prescris. Atletii jurau ca au facut timp de zece luni antrenamentul necesar si ca vor concura in mod corect, iar judecatorii-arbitri ca vor fi cinstiti si vor pastra secretul celor discutate intre ei inainte de pronuntarea deciziei. Cu sapte zile inainte de inceperea Jocurilor Olimpice, pe toata durata lor si sapte zile dupa incheierea acestora, intra in vigoare "Armistitiul Olimpic", in timpul caruia toate eventualele conflicte intre statele-cetate erau suspendate. Festivitatea Jocurilor Olimpice dura o saptamana, iar in acest interval pelerini veniti din toate colturile lumii grecesti vizitau sanctuarele, aducand zeilor ofrande si sacrificii. Ei ii ascultau pe rapsozi, pe poetii si istoricii care isi recitau operele, pe filosofii care tineau prelegeri publice si pe sofistii care purtau adevarate dispute oratorice. Concomitent, in zona apareau acrobati, dresori si comedianti, precum si negustori veniti din locurile cele mai indepartate. Atletii, insotiti de antrenorii lor, veneau cu o luna inainte, li se faceau verificarile cerute si li se comunicau regulile competitiei la care urmau sa participe. Daca un atlet nu respecta aceste reguli, atunci el era eliminat si amendat cu o suma considerabila. In 1896, datorita eforturilor depuse de francezul Pierre de Coubertin, primele Jocuri Olimpice moderne au fost organizate in tara lor de origine. La aceste jocuri au participat 300 de sportivi din 13 tari, care s-au intrecut in noua discipline olimpice - maraton, inot, ciclism, scrima, gimnastica, tir, tenis, lupte si ridicarea greutatii. La prima editie a Jocurilor Olimpice moderne, Grecia a avut cea mai numeroasa participare - 230 de sportivi. Zece dintre acestia au cucerit medalii de aur.