Religia nu contribuie la ciocnirea civilizaţiilor, ci la dialogul lor

Interviu cu IPS Mitropolitul grec-ortodox al Franţei, Emanuel Adamakis, reprezentantul dialogului academic cu iudaismul şi islamul din cadrul Patriarhiei Ecumenice de Constantinopol FP:

Interviu cu IPS Mitropolitul grec-ortodox al Franţei, Emanuel Adamakis, reprezentantul dialogului academic cu iudaismul şi islamul din cadrul Patriarhiei Ecumenice de Constantinopol

FP: Unii observatori spun că atacurile din 11 septembrie şi apelul lui Bin Laden la Jihad au dovedit teoria lui Samuel Huntington. A fost vorba despre ciocnirea culturilor şi religiilor?

E.A: Există concepţii politice, religioase, economice şi sociale greşite ale creştinătăţii despre islam, la fel cum există percepţii greşite ale lumii musulmane despre creştinătate. De aceea eu, personal, resping teoria unei ciocniri a civilizaţiilor şi aserţiunea potrivit căreia cultura este o sursă de conflict.

Mai mult, cu ocazia reuniunii internaţionale "Pacea lui Dumnezeu în lume", care a avut loc în 2001, participanţii au susţinut: "Noi respingem în unanimitate ideea că religia contribuie la o ciocnire inevitabilă a civilizaţiilor.

Din contră, noi afirmăm rolul constructiv şi instructiv al religiei în dialogul dintre civilizaţii. Noi afirmăm totuşi că extremiştii nu reflectă învăţăturile acestor religii şi de aceea credinţele religioase nu sunt responsabile pentru actele aderenţilor comise fie prin încălcarea regulilor, fie prin interpretarea lor greşită".

Credeţi că un dialog inter-religios este posibil?

- Dialogul inter-religios este posibil! Bărbaţii şi femeile de bună credinţă sunt chemaţi să se implice pentru promovarea dialogului inter-religios. Dialogul nu este o opţiune, ci o necesitate. Declaraţia Conferinţei panortodoxe din 1986 invita bisericile ortodoxe locale "să contribuie la colaborarea inter-religioasă şi pentru bunăstarea omului contemporan independent de rasă şi religie. Este, desigur, subînţeles că această colaborare exclude orice tentativă a oricărei religii de a se impune în faţa celorlalte.

În luna martie s-a deschis prima biserică catolică în Qatar şi probabil alta va fi construită în Arabia Saudită. Poate fi considerat acesta un pas important spre reconciliere?

- În principiu, relaţiile dintre creştinism şi islam la nivel religios s-au desfăşurat în cadrul unui dialog paşnic şi constructiv. Modele istorice specifice de coexistenţă paşnică a creştinilor şi musulmanilor au apărut atât în contextul Imperiului Bizantin, cât şi în cadrul Imperiului Otoman, cu consimţământul sau cu ajutorul autorităţilor politice şi religioase ale celor două tradiţii religioase.

Astfel, în ciuda exploziilor ocazionale de intoleranţă religioasă şi fanatism, dialogul inter-religios contemporan al creştinătăţii şi al islamului caută în aceste modele istorice criteriile-standard pentru dialog, ca şi pentru coexistenţa paşnică a oamenilor şi a naţiunilor în societatea multiculturală contemporană din lume.

De aceea, coexistenţa şi cooperarea dintre creştini şi musulmani ridică probleme importante. Cum poziţia creştinilor în anumite ţări musulmane este sensibilă, autorizaţia de a construi biserici creştine contribuie la îmbunătăţirea acesteia şi este în spiritul reconcilierii.