Presedintele a gratiat, din motive umanitare, asasinul unui erou-martir

La inceputul acestei saptamani, la 10 zile dupa ce Ion Iliescu l-a gratiat pe ucigasul maiorului Aurel Agache, familia raposatului a depus un memoriu la Cotroceni. Vaduva lui Agache - erou-martir al

La inceputul acestei saptamani, la 10 zile dupa ce Ion Iliescu l-a gratiat pe ucigasul maiorului Aurel Agache, familia raposatului a depus un memoriu la Cotroceni. Vaduva lui Agache - erou-martir al revolutiei, declarat ca atare de insusi Ion Iliescu si inaintat, post mortem, la gradul de colonel de politie - cere sa se anuleze decretul de gratiere din 13 martie 2002, prin care presedintele tarii ii acorda libertatea lui Dezideriu Hejja. Acesta este unul din cei cinci cetateni care au fost condamnati pentru ca, in decembrie '89, l-au linsat cu cruzime pe militian. Dintre cei 5, doar Hejja si inca un barbat au intrat la inchisoare. Restul de 3 persoane s-au refugiat in Ungaria. Hejja a fost condamnat la 4 ani de puscarie. Dupa gratii nu a stat insa decat 8 luni. Hejja nu suporta conditiile de detentie, gratierea era deci fireasca, si-a motivat presedintele decizia. Care decizie ar fi avut la baza motive "strict umanitare", in nici un caz politice sau etnice, a tinut sa mai sublinieze seful statului. "Din punct de vedere medical, dosarul este extrem de solid", a declarat Iliescu. "Medicii l-au verificat pe Dezideriu si au stabilit diagnostice din care rezulta ca e grav bolnav si nu suporta conditiile de detentie". Curioase afirmatii, luand in considerare rapoartele medico-legale ale gratiatului, care sustin exact contrariul. Mai mult: decretul de gratiere a fost semnat inainte ca Institulul National de Medicina Legala Mina Minovici sa se pronunte printr-un document final privind starea de sanatate a lui Hejja. Expertizele medicale sustin ca Hejja poate suporta detentia Dupa ce Curtea Suprema de Justitie i-a condamnat pe cei cinci asasini ai lui Agache, avocatii lui Hejja au demarat primele demersuri in instanta, cerand amanarea pedepsei pentru ca acesta nu suporta regimul de detentie. In iunie 2001, intr-un raport de expertiza emis de Serviciul de Medicina Legala din Sf. Gheorghe se mentioneaza ca, din punct de vedere ortopedic, cazul e "depasit chirurgical" (Hejja suferise de o fractura deschisa de femur). Referitor la operatia de bila suferita de Hejja chiar dupa condamnare, medicii propun doar "amanarea executarii pedepsei pana la vindecare, pe o perioada de circa o luna". In iulie 2001, Hejja este arestat si trimis la inchisoarea din Miercurea-Ciuc. Surse autorizate din IML Mina Minovici ne-au refacut "istoricul" rapoartelor de constatare medico-legala ale lui Hejja dupa momentul arestarii. Pe 16 octombrie 2001, Serviciul medico-legal al judetului Harghita emite un raport, care constata ca, pentru afectiunile sale, condamnatul poate fi tratat intr-un spital penitenciar, in caz de nevoie chiar in Spitalul Penitenciar Bucuresti, concluzia fiind ca Hejja poate suporta conditiile de detentie. Pe data de 23 noiembrie, si Serviciul de medicina legala din Tg. Mures elaboreaza o expertiza, prin care se sustine punctul de vedere al medicilor din Harghita. Ulterior insa, medicii legisti din Tg. Mures emit un aviz care recomanda refacerea expertizei din 23 noiembrie. Avizul a incalcat metodologia in vigoare, sustin aceleasi surse din IML, deoarece el nu putea fi emis decat de catre Institutul National de Medicina Legala din Bucuresti. Cert este ca expertiza este refacuta, propunandu-se intreruperea executarii pedepsei pentru 60 de zile. Derutata de respectivele rapoarte contradictorii, instanta de judecata din Miercurea-Ciuc dispune ca Hejja sa fie examinat la IML Mina Minovici. Ceea ce se intampla in februarie 2002. Ion Iliescu nu a mai asteptat insa raportul final de expertiza, dispunand gratierea pe 13 martie. Raportul cu pricina urmeaza a fi redactat in forma finala zilele acestea, ne-au declarat specialistii din institutul cu pricina. "Seful statului poate gratia pe oricine, oricand" "Din punct de vedere medical, dosarul este extrem de solid. Medicii l-au verificat pe Dezideriu si au stabilit diagnostice din care rezulta ca este grav bolnav si nu suporta conditiile de detentie", declara presedintele Ion Iliescu, in Mexic. Seful statului a spus ca decizia sa este irevocabila si ca nu necesita justificari. "Presedintele poate gratia pe oricine, oricand. Este singurul privilegiu constitutional cu caracter discretionar. Altminteri, presedintele s-ar transforma intr-un functionar. Presedintele decide gratierea, nu o aplica", a declarat consilierul sau de la Departamentul Legislativ Constitutional, Nicolae Serban. Dosarul gratierii, depus de senatorul Gyorgy Frunda, avocatul lui Hejja, a fost instrumentat, la Cotroceni, de seful Departamentului, consilierul prezidential Mihai Constantinescu. Dosarul a primit si avizul Ministerului Justitiei. "Toate documentele atestau ca avea deficiente grave de sanatate, coroborat cu faptul ca facuse o mare parte din pedeapsa", a declarat Mihai Constantinescu. "Unde sunt trei, sunt trei pareri. Domeniul acesta nu este niciodata matematic", comenteaza Mihai Constantinescu o parere juridica contrarie. Adrian Casunean, deputat PSD, fost avocat al familiei Agache, considera ca Hejja nu ar fi trebuit sa beneficieze de gratiere, la asa o fapta de mare gravitate: "Indiferent de boala, exista institutia intreruperii executarii pedepsei sau a suspendarii ei. O boala chiar foarte grava nu poate fi motiv al gratierii. Fapta era prea grava pentru a fi gratiata. Am citit declaratiile domnului presedinte Iliescu, ca Hejja a fost foarte bolnav si ca asta a fost motivul pentru care a fost gratiat. Sunt foarte multi bolnavi care stau prin penitenciare cu boli mult mai grave si nu beneficiaza de asemenea clementa". Cauza castigata de UDMR Daca presedintele invoca motive umanitare, reprezentantii UDMR, inca de la inceput, in acest proces, au apasat pe pedala etnica ."Am vrut sa dovedim ca aici a fost vorba de o furie populara, si nu de o crima etnica. (...) In continuare, dupa parerea mea, decizia Justitiei romane are un caracter etnic", declara Gyorgy Frunda cotidianului Romaniai Magyar Szo. Ei nu se sfiesc sa se laude ca gratierea este o dovada a influentei lor politice. Marko Bela declara la o saptamana de la gratiere : "Un rol important a avut si influenta politica a UDMR". In aceeasi zi, 22 martie 2002, Gyorgy Frunda spunea: "Am convingerea ca un rol important a jucat si faptul ca UDMR a stat alaturi de Hejja in mod ferm". Hejja a fost implicat intr-o crima care aduce aminte de Ku Klux Klan. In ziua fugii lui Ceausescu, maiorul de militie Aurel Agache a fost prins, in centrul orasului Targu Secuiesc, de o multime furioasa, dupa ce se refugiase intr-o farmacie. A fost doborat la pamant si batut pana ce si-a dat sufletul. Mort fiind, i s-au infipt, intr-un ochi, o moneda, in celalalt, emblema de la cascheta, in gura, un sobolan mort, si "i s-a umblat si jos, in zona organelor genitale", dupa cum povesteste fiul sau. Inca patru ore dupa deces, multimea a scuipat cadavrul si l-a lovit cu picioarele. Casa vaduvei si a celor 5 copii a fost devastata in aceeasi seara. "Vom lupta in continuare si pentru ca Reiner Anton (cel de-al doilea detinut in acest caz - n.n.) sa fie eliberat din inchisoare", declara deputatul Tamas Sandor cotidianului de limba maghiara Brassoi Lapok, pe 22 martie a.c.