Mirel Rădoi, Selecţionerul Naţionalei Under 21, în calitate de  ambasador, transmite mesajul campaniei printr-un video ce spune povestea unui grup de adolescenţi care aleg să spună NU consumului de alcool.

  1. Aţi dezvoltat extrem de mult activitatea de CSR pentru FRF în ultimii ani şi susţineţi multe campanii. Cea mai recentă este cea care vizează consumul de alcool în rândul minorilor. Care este motivul pentru care FRF a devenit un partener tradiţional al campaniilor de informare şi educare ale Asociaţiei Spirits România?

Consider că FRF se integrează în mod firesc într-o iniţiativă precum cea a Spirits România, care îşi propune să promoveze un comportament responsabil în rândul copiilor şi al adolescenţilor în ce priveşte consumul de alcool, nu doar pentru că suntem o organizaţie care guvernează cel mai mare şi mai important fenomen sportiv – fotbalul - care este practicat cu predilecţie de către copii şi tineri, ci şi pentru că fotbalul are o puternică valenţă educaţională, prin modelele pe care le produce şi pe care le scoate în evidenţă. În ce priveşte importanţa fenomenului mă refer la cei peste 220.000 de jucători înregistraţi la cluburile de fotbal şi la cei peste 150.000 de copii implicaţi în diversele competiţii organizate de noi, iar atunci când vorbesc despre valoarea lui educaţională şi de modele mă gândesc la impactul pe care comportamentul fotbaliştilor îl are asupra publicului. Să privim doar la modul în care a fost perceput Ionuţ Radu, căpitanul echipei naţionale U21 la turneul final EURO 2019 din Italia, şi la efectul pe care l-au avut discursurile lui de îmbărbătare a coechipierilor asupra întregului public fotbalistic. Curajoşi, încrezători şi mândri că am ajuns unde am ajuns, aşa ne-am simţit cu toţii! Mai e un aspect la fel de important: responsabilitatea de care dăm dovadă noi înşine în activitatea de administratori şi reprezentanţi ai fenomenului fotbalistic atunci când aderăm la o cauză socială sau la un program educaţional. Pentru că suntem implicaţi în cel mai important fenomen sportiv şi social din ţară, suntem responsabili, pe măsura importanţei acestui fenomen, şi alegem să fim alături de acele iniţiative care urmăresc transformarea socială în spiritul valorilor sportive şi comunitare.

  1. Consideraţi că sportul, mai ales cel de echipă, este un sprijin pentru tinerii aflaţi în perioada adolescenţei?

Cu siguranţă sportul este un sprijin pentru tineri şi pentru adulţi, până la vârsta senectuţii. Când vorbim despre practicarea fotbalului şi despre beneficiile acestuia nu există barieră de vârstă, sex, condiţie socială, orientare religoasă, nu există niciun fel de barieră. Beneficiile sportului sunt multiple: stimulează competitivitatea, consolidează încrederea în sine, întăreşte sentimentul de apartenenţă la ceva valoros, e dătător de identitate şi creator de comunităţi puternice. Dincolo de rezultatele sportive, practicarea jocului de fotbal îi întăreşte adolescentului acele virtuţi care îl vor ajuta ulterior, în viaţa de adult, să-şi găsească mai uşor calea, rostul.

  1. Cum a fost adolescenţa dvs.?  Credeţi că tinerii din ziua de azi sunt cu mult mai expuşi tentaţiilor, cum ar fi alcoolul?

Cred că tinerii sunt expuşi tentaţiilor în toate generaţiile, nu există aici perioade expuse sau mai ferite. Spun asta pentru că-mi amintesc destul de bine că în grupul meu de prieteni şi apropiaţi din adolescenţă am întâlnit toată tipologia de caractere, de la tinerii studioşi şi timizi, până la cei petrecăreţi, teribilişti, neînţeleşi. Adolescenţa m-a prins cumva şi într-o perioadă interesantă pentru că aveam 15 ani la Revoluţie, deci am trăit deceniul cel mai tulbure şi mai lipsit de reguli, sens, echilibru (anii 1990 – 2000) la vârsta cea mai sensibilă şi în care cu toţii căutăm să explorăm, să forţăm limite, să ieşim în evidenţă cu ceva. Şi nu arareori s-a ieşit în evidenţă cu recorduri bahice sau cu alte excese. Poate acum, spre deosebire de generaţia mea, cei care sunt adulţi percep lumea adolescenţilor altfel decât o trăiesc adolescenţii. De aici şi problema pe care o văd, aceea de universuri paralele în care trăim şi în care nu ştim cum şi cât să comunicăm. E, dacă vreţi, o provocare pentru noi, nu pentru adolescenţi, să-i ajutăm să rămână echilibraţi şi liberi de tentaţii.

  1. Alcoolul este un bun liant social, însă există momente în care situaţia poate scăpa de sub control, iar copiii nu ştiu să le gestioneze. Ca părinte, ca manager într-o instituţie cu foarte mulţi tineri, ce recomandări aveţi pentru a nu se ajunge în situaţii extreme?

Recomandările nu sunt doar pentru tineri, ci şi pentru cei responsabili cu educaţia şi formarea lor. E nevoie de toată lumea aici, pentru că adolescenţii sunt în căutare şi e firesc să descopere şi să încerce (să încerce în sens de provocare), iar adulţii e firesc să explice, să îndrume şi să apere. Nu chiar totul trebuie supus provocării, cu atât mai mult echilibrul sănătăţii şi al emoţiilor, pentru că, din păcate, alcoolul este un surogat de emoţie şi un surogat de stare de bine. Şi le mai recomand tinerilor, în special, să-şi găsească ocupaţii care le umplu timpul, le consumă energiile şi le dezvoltă reţeaua socială de care au atât de multă nevoie. Adică sport, socializare, preocupări cât mai diverse. E ok să fii tânăr şi să vrei să faci cât mai multe şi mai diverse. Şi e foarte important de ştiut că nu te joci cu sănătatea ta, la nicio vârstă.

  1. Mirel Rădoi este ambasadorul campaniei Spirits România 2019, “Rămâi în joc! Adolescenţă fără alcool!”. Aţi asistat vreodată la antrenamente lui ? Care sunt regulile de bază de la care un antrenor nu abdică niciodată?

Niciun antrenor nu va abdica niciodată la principiu unităţii grupului şi la cel al disciplinei în joc, indiferent de echipa pe care o antrenează. După care vin tehnicalităţile. Acum vorbesc din experienţa mea cu colegii de la echipele naţionale şi vă spun că avem noroc de o echipă de antrenori tineri, talentaţi, validaţi ca jucători la vremea lor şi extrem de carismatici. Fiind cam de-o vârstă cu Mirel, cred că avem multe în comun, vorbim limba aceleiaşi generaţii, de unde şi bucuria mea că am avut birourile unul lângă altul timp de un an de zile şi am mai încurcat intrarea, uneori. Sigur, performanţa echipei conduse de el ridică ştacheta pentru toată lumea din Federaţie, dar ăsta e un lucru bun, acum e rândul nostru să-l facem pe el şi pe colegii lui să se simtă mândri de noi.

  1. Cum apreciaţi rezultatul obţinut de echipa naţională la EURO U21? Aţi fost prezent pe stadion când au jucat băieţii?

Nu am fost prezent pe stadion la niciunul dintre meciurile din Italia, din păcate. Organizarea EURO 2020 a fost în perioada iunie – iulie într-o fază sensibilă, cu câteva dosare de finalizat şi cu campania de vânzare de bilete. Totuşi, am urmărit toate meciurile la televizor şi mi-a plăcut ce am văzut. Eu fac parte din categoria spectatorilor de fotbal care vor să vadă cât mai multe goluri şi am avut norocul de a vedea ceva! Mi-a părut rău că ne-a bătut Germania în semifinală (eram la Paris, am urmărit meciul pe telefon, pentru că în Franţa nu ştiu cine a difuzat meciurile U21 în plin campionat mondial de fotbal feminin), iar acum aştept Olimpiada din 2020 unde echipa noastră poate face o figură frumoasă, după EURO, desigur.

  1. România se pregăteşte pentru EURO 2020. Care sunt ultimele noutăţi? Mai sunt bilete?

Campania de vânzare de bilete s-a încheiat pe 12 iulie, pentru primul lot, cel mai consistent, cu aproximativ 100.000 de bilete scoase la vânzare pentru cele patru meciuri de la Bucureşti. Acum aşteptăm luna august, când vom afla rezultatele loteriei, pentru că cererea a depăşit disponibilul şi va fi necesară o astfel de alocare a biletelor. Vestea bună este că avem un echilibru între cererea internă şi cea din străinătate, deci vom avea câteva zeci de mii bune de vizitatori străini pentru EURO 2020 la Bucureşti. Pentru cele 12 stadioane şi-au exprimat interesul peste 6,5 milioane de spectatori (cifră de la începutul lunii iulie, nu finală) din 204 ţări, adică mai multe decât au aderat la ONU! Următoarea etapă de vânzări este în decembrie, când vor fi disponibile aşa-numitele bilete ”follow your team”, care vor fi administrate şi de federaţiile participante la turneul final, nu doar de UEFA, ca acum. Până în decembrie mai avem de organizat extragerea finală, care se ţie pe 30 noiembrie la Bucureşti şi multe alte activităţi mai puţin spectaculoase, dar extrem de importante.

***

Pentru mai mai multe informaţii accesaţi www.consuma-responsabil.ro/suntem-multi sau https://www.facebook.com/ConsumaResponsabil.SuntemMulti/