Din câte se poate observa funcţionează vechiul sistem de partid, acela de nominalizare a cadrelor. De sus în jos. Nominalizarea de sus în jos are ca regulă criteriul utilităţii în viitorul imediat pe când nominalizarea de jos în sus are ca regulă criteriul meritelor din trecut. Nominalizarea de sus în jos se face prin încrederea acordată de conducere şi nu pe baza admiraţiei de către cei mulţi. Nominalizarea de sus în jos duce la cadre după chipul şi asemănarea liderului care exercită conducerea şi deţine puterea şi cei astfel numiţii nu îi vor reprezenta niciodată pe cei mulţi şi nici nu se vor asemăna lor. Nominalizarea de sus în jos depinde 90 % de calitatea conducerii, şi aici avem un mare risc. Riscul ca un sistem mafiot sau clientelar să se substituie regimului legitim democratic.

Mafia periculoşilor aflaţi în poziţii politice dovedeşte că are lipsă de scop şi de direcţie şi alimentează o instabilitate generatoare de neîncredere, nesiguranţă şi periculozitate. Tiranii camuflaţi sub învelişul democratic duşmănesc libertatea şi sub constrângere acordă libertăţi şi nu Libertatea. De aceea mercenarul în uniformă politică intimidează cetăţenii cu braţul înarmat al jandarmeriei, folosesc forţa anulând Libertatea şi oferind la compromis libertăţi delimitate şi atent supravegheate de servicii. Revoltele noastre din stradă sunt în raport cu trecutul consumat pe când Băsescu şi regimul său impuneau represalii în raport cu viitorul lor ameninţat. Aici avem o linie clară de demarcaţie între ceea ce vor ei şi ceea ce se impune pentru o dezvoltare sănătoasă a societăţii româneşti. Pentru noi, cei care protestăm paşnic se impun legitimări, amenzi şi arestări agresive, iar pentru ei, pentru mafioţii lor dovediţi, se oferă acoperire şi se ajută la sustragere de la răspunere.  

Nominalizaţii de sus în jos sunt plătiţi pentru plăcerea de a ne distruge. Suntem deja într-o asistolie socială invazivă, comandată şi administrată  din sfera serviciilor. Este un morb instalat de sus în jos iar principalele simptome sunt lipsa de sensibilitate şi lipsa de reactivitate în faţa primejdiei deja instalate în corpul social. Românii au fost împinşi în treapta subterană a existenţei, forţaţi să devină o mulţime subalternă şi exploatată de salariaţi, salahori, cerşetori, prostituate, drogaţi, handicapaţi şi toleraţi în propria lor ţară, în numele libertăţii şi a democraţiei. Pe negândite, în această teroare de stat, degenerează moral atât călăii cât şi victimele. Oare nu se observă creşterea explozivă a procentului de lichele şi canalii? Foştii comunişti şi foştii securişi sunt preferaţi de cancelariile occidentale tocmai pentru că pot fi şantajaţi cu propriul lor trecut şi tocmai pentru că nu au scrupule în a vinde drepturile legitime ale naţiunii române. Aşa au fost privatizate şi distruse platformele industriale şi apoi unităţile mai mici, cooperativele agricole, IAS-urile, industria petroliferă şi energetică vândută, apoi flota maritimă, terenurile petrolifere de pe platdorma continentală a Mării Negre, vândute înainte de a fi dobândite; astăzi Roşia Montană, gazele de şist, îndatorarea poporului român la plata unor sume uriaşe către FMI pentru două-trei generaţii de acum încolo.

Este foarte clar că lucrurile nu merg bine iar societatea se degradează. Soluţia poate fi aceea spusă de Socrate la vremea lui: „jertfa voluntară care provoacă şi determină şocul de redresare a întregii naţiuni”. Deoarece, ordinea din gândire decide ordinea din comportament şi ordinea fiecărui cetăţean decide ordinea întregii societăţi. Astăzi, dezordinea din gândirea conducătorilor impune şi dezvoltă dezordinea din comportamentul fiecăruia dintre noi. Este o politică veche de manipulare în masă. Comuniştii o pacticau fără scrupule. Trebuiau să distrugă încrederea reciprocă dintre cele două clase sociale pe care se baza însuşi regimul popular: muncitorii agricoli şi muncitorii industriali. Şi pentru a dezbina cele două mari forţe sociale, comuniştii se duceau la agricultori şi le spuneau: dacă nu aveţi pluguri, atunci sunt de vină muncitorii pentri că sunt fie prost pregătiţi fie sunt foarte leneşi. Apoi se duceau la muncitorii din fabrici şi le spuneau: nu aveţi pîine şi alimente, pentru că plugarii fie sunt foarte leneşi, fie sunt nişte sabotori ai democraţiei populare. Recunoaşteţi în acest joc de manipulare victimizarea la care suntem împinşi, falsa învinovăţire a poporului român că nu este suficient de harnic, suficent de pregătit,  de înţelegător faţă de planurile proiectate de sus în jos? Astfel, în acest joc al discriminării românii sunt interpuşi contra ungurilor, pacienţii împotriva medicilor, elevi şi părinţi împotriva profesorilor, muncitorii împotriva intelectualilor, tineri împotriva bătrânilor, copiii împotriva părinţilor etc. Televiziunile obediente puterii denigrează binele şi echilibrul, ignoră şi marginealizează valorile sociale reale şi promovează mediocritatea şi agresivitatea în corpul social. Totul se clatină sub presiunea unei revolte interioare, se zdruncină echilibrul emoţional al întregii naţiuni atât de puternic, încât, foarte curând, din numele ţării noastre are să cadă primele două litere din cap şi se va naşte o nouă atitudine. Probabil, astfel, vom scăpa de nominalizarea cadrelor de sus în jos căci, se ştie, peştele de la cap se împute.