Peste 1.100 de tineri şi copii trăiesc pe stradă, în Bucureşti. Peste jumătate sunt cerşetori

Peste 1.100 de
tineri şi copii trăiesc pe stradă, în Bucureşti. Peste jumătate sunt cerşetori

Majoritatea copiilor şi tinerilor care au participat la studiu spun că au fost bătuţi pe stradă   FOTO: Shutterstock

În Bucureşti sunt în jur de 1.100 de persoane care locuiesc pe stradă. 41% din ei sunt minori şi 59% sunt adulţi cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani. Din aceştia, 56% se declară de etnie romă şi 42% sunt români, potrivit studiului „Evaluarea fenomenului copiii şi tinerii străzii“ realizat în 2014 de Salvaţi Copiii.

Ştiri pe aceeaşi temă

Peste 700 de copii şi tineri cu vârste între 0-35 de ani, care locuiesc temporar sau permanent în stradă, au fost intervievaţi de specialiştii de la organizaţia Salvaţi Copiii care au ajuns la concluzia că 87% din cei care locuiesc tot timpul în stradă se află în această situaţie de mai bine de un an, majoritatea practică cerşitul, sau sunt parcagii, dar nu lipsesc nici cazurile de prostituţie forţată, în special în cazul fetelor, sau de copii obligaţi să fure.

"Am observat că populaţia care locuieşte permanent în stradă este mai în vârstă decât cei care locuiesc temporar. Oamenii aceştia sunt foştii copii ai străzii din anii '90, ceea ce arată eşecul societăţii şi statului de a-i integra social din '90 şi până acum. Datele ne mai arată şi că 70-80% sunt dintre persoanele care locuiesc temporar în stradă sunt copii şi tineri aflaţi în această situaţia cu acordul sau împreună cu familia (cerşetorii şi parcagiii)", a explicat sociologul Ciprian Grădinaru de la Salvaţi Copiii.

Studiul mai arată că persoanele care sunt permanet în stradă au ajuns în această situaţie fiindcă au fugit de acasă sau din centre de plasament, au plecat de acasă cu acordul părinţilor sau au fost alungaţi din casă.

Din totalul respondenţilor de vârstă şcolară şi peste, 75% spun că ştiu să citească, 74% că ştiu să scrie şi 91% că ştiu să socotească. 37% dintre persoanele care se află în stradă spun că au fost bătute de poliţie şi doar 7,7% au apelat la ajutorul autorităţilor. "Ei nu apelează la poliţie fiindcă nu cred că îi vor asculta şi ajuta cu ceva sau pur şi simplu le este frică", a explicat sociologul Grădinaru.

54% sunt cerşetori

Majoritatea ajung să cerşească (54%), să presteze munci ocazionale (27%) şi 29% sunt parcagii. Doar 6% afirmă că practică prostituţia. Studiul mai arată că 34% din ei spun că au dat altcuiva banii câştigaţi din aceste activităţi, iar 13% spun că fac acest lucru pentru că sunt obligaţi.

Majoritatea copiilor şi tinerilor care au participat la studiu spun că au fost bătuţi pe stradă, 52% dintre ei fiind bătuţi de o persoană cunoscută.

În ceea ce priveşte abuzul sexual, 7,5% din totalul respondenţilor spun că au fost obligaţi să se prostitueze, iar 10,3% spun că au fost obligaţi să întreţină relaţii sexuale împotriva voinţei lor. Dintre fete, 19% spun că li s-a cerut cel puţin o dată să se dezbrace în faţa cuiva, 18% că au fost obligate să se lase atinse în părţile intime, 24% au fost obligate să întreţină relaţii sexuale împotriva voinţei lor şi 17% au fost constrânse să se prostitueze.

13% au fost obligaţi să fure

Din cei 700 de respondenţi, 13% spun că au fost obligaţi să fure şi 15,8% spun că au fost obligaţi să cerşească. De asemenea, 20,6% spun că au consumat droguri injectabile şi 22,3% au consumat etnobotanice. În consecinţă, starea lor de sănătate a avut de suferit: 59% au hepatită, iar 27,70% sunt infectaţi cu HIV. 

Dintre respondenţi, 26% spun că au beneficiat de asistenţă medicală, 25% că au primit ajutoare medicale, 11% spun că au beneficiat de serviciile centrelor de zi, iar 60% dintre aceştia au apelat la diferite organizaţii nonguvernamentale pentru asistenţă şi sub 5% au apelat la autorităţile publice.

Autorii studiului aduc şi o serie de recomandări precum dezvoltarea de programe destinate prevenirii abandonului şcolar şi reintegrării şcolare a copiilor aflaţi în dificultate şi a celor care muncesc în stradă, dezvoltarea de servicii de intervenţie stradală pentru copii şi tineri, programe de prevenire şi depăşire a toxico-dependenţei sau programe de testare care să permită accesul personelor infectate la tratament.  

De asemnea, trebuie pregătiţi specialişti din structurile poliţiei care interacţionează cu aceste persoane şi nu în ultimul rând, întreaga intervenţie trebuie să aibă ca finalitate creşterea şanselor de integrare socială a acestor persoane.


90% din cei peste 3.200 de copii daţi dispăruţi în ultimul an au plecat voluntar de acasă

Peste 3.200 de copii au dispărut din mai 2013, dintre care peste 90% au plecat voluntar, iar în evidenţele Poliţiei sunt în prezent 338 de copii daţi dispăruţi, dintre care 61 au vârste mai mici de zece ani, potrivit unor statistici oficiale prezentate de Salvaţi Copiii.

 

A doua şansă la educaţie pentru adulţii care nu au terminat învăţământul obligatoriu

Marţi, Asociaţia C4C Communication for Community a lansat proiectul "Cu mic, cu mare, din nou la şcoală", care îşi propune să-i ajute pe adulţii care nu au terminat învăţământul obligatoriu să aibă o a doua şansă la educaţie.

STUDIU Neglijarea copiilor, o nouă formă de agresiune

Cazurile de copii bătuţi în familie nu mai sunt la fel de des întâlnite în ultimii ani, dar s-a intensificat fenomenul neglijării acestora de către părinţi, preocupaţi de muncă şi de asigurarea traiului zilnic.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: