Bătrânul jurnalist format şi rămas pe viaţă prizonier strâmtelor tipare ale presei comuniste, deşi de vreo treizeci de ani a făcut din jurnalismul lui de tipul Gică Contra o afacere cum nu se poate mai profitabilă, şi-a dat cu părerea despre tot şi despre toate. A analizat, comentat, profetizat în calităţile lui auto-atribuite de scriitor, analist, istoric şi istoric al clipei.

Din economia respectivului ciclu nu a lipsit nici momentul în care dl. Cristoiu a pozat în Gigi Durul. Ne-a comunicat că are, undeva, departe, dincolo de hotarele ţării, o fiică. Măritată, bine mersi, ceea ce nu poate decât să mă bucure. Numai că ce să vezi, el însuşi educat de părinţii lui în cel mai spartan stil cu putinţă (nu tu mângâieri, nu tu pupături, nu tu gesturi de tandreţe necugetate!), domnul Cristoiu îşi menajează memoria şi nici măcar nu ţine minte cum o cheamă pe propria lui nepoată. Ce să mai zic?  Cristoiu cel cu Inima de Piatră.

Iată însă că inimioara creatorului Evenimentului zilei s-a înmuiat pe neaşteptate, eu aş zice chiar mai mult, ca la comandă, atunci când a aflat despre povestea fetiţei Sorina Lucan. Pe care o familie de origine română, de ceva vreme stabilită în SUA, ţară în care şi-a găsit un rost, a adoptat-o, cu toate formele şi procedurile prevăzute de legile româneşti şi internaţionale în vigoare îndeplinite.

Probleme au intervenit doar în momentul în care hotărârea de adopţie urma să fie pusă în aplicare. Când, ce să vezi?, familia Şărămăt, cea care a crescut-o pe Sorina primind pentru aceasta de la Statul român cam 1900 de lei lunar, însă care nu a vrut să o adopte, a descoperit pe nepusă masă că nu mai poate să trăiască fără fetiţa în cauză.

D-lui Cristoiu i s-a urcat sângele la cap. A urlat în preţioasa lui fiinţă tot simţul dreptăţii, întregul rrromânism şi patriotism cât nu avea tot batalionul alături de care şi-a satisfăcut stagiul militar  Aceasta însă numai după ce s-a încheiat excursia primită gratis de la firma de turism a d-lui Ion Antonescu. Supranumit Mareşalul. Odată revenit la Bucureşti, după periplul prin Nordul Moldovei, dl. Cristoiu s-a apucat serios de treabă. Doar trebuia să îi fie auzită vocea şi cunoscută de toată lumea nepreţuita lui părere. Creatorul Bulinei roşii nu s-a menajat nici o secundă. Nenumărate apariţii la televiziunile unde mai să juri că are abonament. Mai mult. A scris editorial după editorial, şi pe cristoiublog, şi în Evenimentul zilei, ba lacrimogen, ba revoltat, când patriotic, când patriotard, în care deplânge ori denunţă cu mânie proletară familia Săcărin. Care, ne spune atoateştiutorul domn Cristoiu, ar fi cumpărat-o pe Sorina într-un mod similar şi cu lipsa de sentiment din sistemul ebay. Denunţate sunt în furibundele texte ale d-lui Cristoiu deopotrivă Statul paralel, Sistemul, Serviciile, justiţia nereformată, ONG-urile care nu au făcut scandal şi nu au organizat proteste publice, Procuratura generală, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, televiziunea Digi 24, SNSPA, toate aflate la ordinele, capriciile şi la picioarele preşedintelui Klaus Iohannis. Nu este uitată, fireşte, d-na Maria Piţurcă, de profesiune procuroare, cea care a venit la Baia de Aramă să pună în aplicare o sentinţă obstrucţionată de familia Sărămăt.

Dl. Cristoiu ne asigură că nu e un sentimental. Reafirmă ceea ce ştiam deja. Că nu se dă în vânt după copii. Nici o problemă. El este, pretinde domnia-sa, doar principial. Atâta doar că principiile d-lui Cristoiu sunt cum nu se poate mai variabile. În funcţie de cel sau cei care îl plătesc şi îi dau lui ordine.