Proiectul meu de scoatere în afara legii a UDMR este alternativa pe care o ofer aleşilor din Parlamentul României de a da un răspuns adecvat oficializării UDMR ca formaţiune extremistă. Dacă UDMR îşi asumă printr-un proiect de lege desfiinţarea României, eu îmi asum tot printr-un proiect de lege desfiinţarea UDMR. Parlamentarii vor putea atunci alege între doleanţa anti-constituţională/ anti-statală a UDMR şi reacţia adecvată de a pune capăt existenţei politice a acestei organizaţii care se joacă de-a distrugerea statului naţional unitar român.

De aceea doresc ca cele două proiecte de lege să se deruleze în paralel, pentru a vedea cum răspund parlamentarii la provocarea UDMR de anulare a unităţii României pe de o parte, dar şi la intenţia justificată de a opri activitatea acestei organizaţii de vreme ce şi-a asumat rolul de a lupta împotriva statului român folosind pârghii oficiale.

Parlamentarii vor putea atunci alege între doleanţa anti-constituţională/ anti-statală a UDMR şi reacţia adecvată de a pune capăt existenţei politice a acestei organizaţii care se joacă de-a distrugerea statului naţional unitar român.

În faţa parlamentarilor se va aşterne din acel moment o opţiune simplă: sunt pentru enclavizare şi separatism etnic – proiectul UDMR, sau sunt pentru oprirea acestor acţiuni necontenite împotriva românilor – proiectul meu pentru desfiinţarea UDMR. Sper doar ca, înainte de a lua o decizie, aleşii să-şi consulte cetăţenii din colegiul unde au fost aleşi şi să-i întrebe pe care dintre cele două legi trebuie să o adopte şi pe care nu. Eu bănuiesc răspunsul pe care l-ar da românii fiecărui parlamentar, indiferent de locul unde a fost ales, dar responsabilitatea votului îi aparţine fiecăruia! Ca şi dialogul cu alegătorii, înainte de vot, precum şi după...