Criză politică la Bucureşti. Toate scenariile pentru viitorul guvernării

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Coaliţia este la un pas să se destrame FOTO Inquam Photos / George Calin
Coaliţia este la un pas să se destrame FOTO Inquam Photos / George Calin

USR-PLUS şi AUR forţează o moţiune de cenzură rapidă, însă s-au lovit de boicotul PNL şi PSD. Dacă Florin Cîţu ar rămâne premier, USR-PLUS ar urma să intre în Opoziţie, în timp ce PNL şi UDMR ar putea să guverneze doar prin sprijin parlamentar al PSD. Soluţia anticipatelor, deşi din nou invocată, este varianta la care s-ar putea ajunge cel mai greu.

USR-PLUS a plecat pe drumul demiterii lui Florin Cîţu, iar partidul condus de Dan Barna şi Dacian Cioloş este decis să nu renunţe sub nicio formă. Calendarul moţiunii depuse de USR-PLUS şi AUR ar urma să fie discutat luni, de la ora 12.00, într-o şedinţă a Birourilor Permanent Reunite, când va exista şi o analiză pe legalitatea acesteia, liberalii fiind de părere că unele semnături sunt false. Dacă moţiunea USR-PLUS - AUR este acceptată, cel mai devreme ar putea fi votată joi, iar cel mai târziu, de marţi într-o săptămână.

Intervenţia lui Iohannis

Demersul USR-PLUS a fost pus la zid nu doar de liberalii din echipa Cîţu, ci şi de şeful statului. Klaus Iohannis a avut un mesaj foarte dur la adresa formaţiunii conduse de Dacian Cioloş şi Dan Barna. „Noua alianţă creată în aceste zile între USR-PLUS şi AUR este un afront adus românilor (...) USR-PLUS s-a discreditat iremediabil în faţa românilor”, a fost mesajul şefului statului, care a intervenit după izbucnirea scandalului, nu când ar fi putut să pună toate forţele Coaliţiei la masă. Cu toate acestea, preşedintele le-a cerut celor din USR-PLUS să reînceapă discuţiile cu premierul, PNL şi UDMR.

Însă USR-PLUS nu vrea să mai audă de Florin Cîţu. Varianta continuării Coaliţiei în formula PNL, USR-PLUS şi UDMR este condiţionată de plecarea lui Florin Cîţu din fruntea Guvernului, deci fie prin demisia premierului, fie prin moţiunea de cenzură. Surse politice din conducerea USR-PLUS au subliniat pentru „Adevărul” că refuză întoarcerea în Guvern într-o formulă cu Florin Cîţu premier, preferând Opoziţia sau inclusiv ajungerea la anticipate.

Dacă Florin Cîţu rămâne la Palatul Victoria, în mod obligatoriu PNL şi UDMR trebuie să negocieze cu PSD susţinerea unui guvern minoritar. Ludovic Orban a declarat că se opune ferm constituirii unui USL 2, însă zilele lui la şefia partidului sunt numărate, mai ales dacă Florin Cîţu nu este dat jos prin moţiune până la Congres. Prin urmare, PNL ar ajunge la mâna PSD pentru trecerea oricărui proiect de lege, în condiţiile în care liberalii şi UDMR-iştii ar avea o forţă parlamentară de doar 35%. Vasile Dîncu, preşedintele Consiliului Naţional al PSD, a exclus varianta susţinerii de către partidul său a unui Guvern minoritar al PNL, dar care să beneficieze de sprijinul social-democraţilor, aşa cum s-a mai întâmplat cu Cabinetul Tăriceanu în perioada 2007-2008. „Nu vom susţine un guvern minoritar PNL”, a declarat Dîncu într-un interviu acordat Digi 24, în care a subliniat că PSD trebuie să fie inteligent ca să nu-l folosească Puterea drept „un ciocan de dat în cap altora”. 

Pe de altă parte, surse din conducerea PSD susţin pentru „Adevărul” că un sprijin din umbră al guvernării ar fi luat în calcul, însă negociat cu primirea de funcţii în instituţii centrale, dar mai ales la nivel local. „PNL ar putea lejer să dea din funcţiile de prefecţi sau subprefecţi vacante după demiterea USR-iştilor. Fără niciun stres pot da Buzăul, Timişul, ca să spunem doar două, de unde sunt şi o parte din liderii noştri. Mai fac loc pentru nişte secretari de stat şi şefi de agenţii. Nu ne trebuie mari funcţii”, declară un lider al PSD, care ocupă o funcţie şi în conducerea Parlamentului. Aşadar, varianta sprijinului acordat de PSD există, însă ar trebui mai multe rânduri de negocieri. Mai ales că social-democraţii arată în ultima săptămână că se pot răzgândi de la o zi la altă.  

Nehotărârea PSD

Social-democraţii, care zilele trecute susţineau că vor Guvernul Cîţu plecat în cel mai scurt timp, au anunţat că sprijină moţiunea depusă de USR-PLUS şi AUR, dacă aceasta va ajunge la votul final din legislativ, dar şi că vor să le condiţioneze sprijinul parlamentar de susţinerea alegerilor anticipate. „Dacă moţiunea USR - AUR va ajunge la vot în plen, atunci PSD o va vota. Dar nu să se întoarcă Barna în Guvern şi Ghinea să nenorocească PNRR. Vom merge până la capăt, alegeri anticipate. Prin urmare, alianţa USR - AUR trebuie  să susţină acest demers. Dacă moţiunea alianţei USR - AUR nu ajunge în plen, suntem dispuşi să vorbim cu USR şi AUR, să convenim un text al moţiunii, să semneze moţiunea pentru a avea cele 234 de voturi şi în 10 minute o depunem. Guvernul Cîţu trebuie să plece. În acest moment, pe circuitul parlamentar există o moţiune de cenzură, aşteptăm decizia Biroului Permanent reunit”, a declarat preşedintele PSD. Prin urmare, de la o zi la alta a apărut condiţia anticipatelor.

Însă varianta anticipatelor are cele mai mici şanse de reuşită. Pentru a se ajunge la anticipate, Florin Cîţu trebuie demis, apoi următoarele două variante de premier nu ar trebui să treacă la votul din Parlament. E greu de crezut că mulţi parlamentari ar accepta să renunţe la mandatul lor, pentru fi declanşate anticipate, când nu ştiu dacă mai sunt pe liste sau dacă vor fi realeşi.

Colaborare de conjunctură 

Absenţa liberalilor, alături de lipsa unor social-democraţi şi a UDMR-iştilor, a dus la lipsa cvorumului de şedinţă a Birourilor Permanente Reunite de sâmbătă, structură care ar fi trebuit să decidă calendarul moţiunii de cenzură. Birourile Permanente reunite au un număr total de 26 de membri. Structura pe partide este următoarea: opt membri PNL, opt membri PSD, cinci membri USR-PLUS, AUR are doi reprezentanţi, UDMR are doi membri, iar Grupul minorităţilor - un deputat. La ultima încercare de a se ţine şedinţa, la aceasta au participat 12 din 26 de membri. Potrivit informaţiilor „Adevărul”, structura pe partide a celor prezenţi a fost: cinci de la USR-PLUS, patru de la PSD, doi la AUR şi unul de PNL, adică Ludovic Orban, care este şi preşedintele Camerei Deputaţilor. Prin urmare, au lipsit patru social-democraţi, şapte liberali, cei doi UDMR-işti şi reprezentantul minorităţilor. Surse participante au declarat pentru „Adevărul” că trei dintre cei absenţi au fost Gabriela Firea, Daniel Suciu şi Robert Cazanciuc. Firea a fost singura care, la câteva ore de la şedinţă, şi-a motivat absenţa prin refuzul de a fi la „remorca incompetenţilor”.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite