Cioloş trimite la CCR majorările salariale. Care sunt argumentele Guvernului, ce răspunde PSD
0
Guvernul sesizează Curtea Constituţională cu privire la majorările de salarii din sănătate şi educaţie, propuse şi adoptate de social-democraţi în pragul campaniei electorale, considerându-le măsuri populiste menite să pună orice viitor guvern în imposibilitatea de a adopta o lege a salarizării unitare. În plus, costul majorărilor vor pune presiune pe buegt în următorii ani.
Premierul Dacian Cioloş a anunţat marţi că Guvernul contestă la Curtea Constituţională a României (CCR) legea care prevede majorări de salarii în sănătate şi educaţie, adoptată luni de Parlament, întrucât nu s-au respectat Legea responsabilităţii fiscale şi principiul bicameralismului. În plus, pentru creşterile de salarii, care afectează aplicarea salarizării unitare, nu s-au indicat sursele de finanţare.
Camera Deputaţilor a votat luni legea de adoptare a Ordonanţei de Urgenţă 20/2016 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, actul aducând în plus majorarea cu o medie de 15% a salariilor de bază pentru personalul din sănătate, inclusiv cel administrativ, de la 1 decembrie 2016, şi pentru cel din învăţământ, de la 1 ianuarie 2017.
„Prima întrebare pe care mi-o pun este dacă PSD şi cei care au votat această lege chiar doresc majorările salariale pe care le-au votat şi o să vă spun de ce: întrucât constatăm că sunt mai multe încălcări ale legislaţiei şi ale Constituţiei, pe care nu e posibil să nu le fi conştientizat în momentul respectiv“, a declarat marţi premierul Dacian Cioloş.
„Nu s-a făcut o dezbatere reală“
Cioloş a punctat motivele pentru care a decis să sesizeze CCR cu privire la majorarea salariilor, catalogată „abordare populistă electorală“. Premierul spune că nu a avut loc o dezbatere reală şi transparentă a amendamentelor ce prevedeau majorările salariale. Mai mult, susţine Cioloş, legislaţia prevede că este nevoie de un punct de vedere al Guvernului, care ar fi putut să ofere calcule precise legate de impact, indiferent de votul ulterior al Parlamentului.
Reprezentanţii Ministerului Muncii, atât ministrul Dragoş Pîslaru, cât şi secretarul de stat Iolanda Stăniloiu, au participat la toate dezbaterile din comisiile parlamentare, însă dialogul cu deputaţii a fost unul al surzilor.
Legea responsabilităţii fiscale
Un al doilea argument al premierului Cioloş a fost nerespectarea Legii responsabilităţii fiscal-bugetare. „În al doilea rând, nu se poate ca parlamentarii să nu fi ştiut de existenţa Legii responsabilităţii fiscal-bugetare, care spune că, cu şase luni înainte de alegeri parlamentare, nu se mai adoptă acte normative care vizează măriri de salarii. E o lege votată de Parlament, de altfel, şi sunt şi nişte prevederi constituţionale în acest sens. Această lege oricum prevede foarte clar că instituţiile publice nu adoptă astfel de acte normative şi, conform definiţiei instituţiilor publice, instituţie publică e şi Parlamentul, nu e doar Guvernul“, a arătat Cioloş.
Iată ce scrie în lege. „Nu se pot promova acte normative cu mai puţin de 180 de zile înainte de expirarea mandatului Guvernului, în conformitate cu art. 110 alin. (1) din Constituţia României, republicată, care conduc la creşterea cheltuielilor de personal sau a pensiilor în sectorul bugetar“, arată articolul 17 al Legii privind responsabilitatea fiscal-bugetară. Iar articolul 110 din Constituţie prevede că „Guvernul îşi exercită mandatul până la data validării alegerilor parlamentare generale“ (19 decembrie 2016).
Liviu Dragnea susţinea, chiar înaintea votului din Camera Deputaţilor, că Legea responsabilităţii fiscale se aplică doar Guvernului, nu şi Parlamentului. „Parlamentul nu poate fi oprit să adopte o lege, pentru că asta este esenţa democraţiei. Legea responsabilităţii fiscale se referă la interdicţia Guvernului, nu la Parlament. Nicăieri în lume un Parlament nu poate fi oprit să legifereze“, a susţinut Dragnea, arătând că, în acest caz, vorbim de o lege care aprobă o ordonanţă de urgenţă, deci responsabilul final e Parlamentul, nu Guvernul. Îl contrazice chiar Legea responsabilităţii fiscale. Mai exact, articolul 2.
„Dispozitiile prezentei legi se aplică autorităţilor, instituţiilor şi entităţilor publice prevăzute la art. 2 pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice“, arată, aparent ambiguu, articolul 2. Însă mergem mai departe la art.2 pct 30 din Legea 500/2002, care defineşte noţiunea de instituţii publice ca „denumire generică ce include Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice“.
Aşadar, nici Parlamentul nu poate adopta, cu şase luni înainte de alegeri, legi care să majoreze pensii şi salarii. Practic, legea responsabilităţii fiscale, aşa cum îi spune şi numele, are rolul de a bloca pomenile electorale cu care vin partidele din patru în patru ani. Invocând această prevedere, Guvernul are toate şansele să blocheze pomenile electorale la CCR.
Principiul bicameralismului
Un al treilea argument adus de premierul Dacian Cioloş în sesizarea CCR cu privire la majorarea salariilor în sănătate şi educaţie este nerespectarea principiului bicameralismului. „În al treilea rând, dacă s-ar fi dorit, într-adevăr, ca această lege adoptată să fie constituţională şi să fie aplicabilă, s-ar fi respectat principiul bicameralismului, care spune că o lege care este modificată fundamental faţă de formula votată de cealaltă Cameră, este întoarsă la Camera iniţială pentru a fi discutate şi votate amendamentele. Ordonanţa 20 a trecut prin Senat fără modificări. Ea a fost modificată substanţial în Camera Deputaţilor, fără ca Senatul să fie din nou consultat şi să se ceară votul pe acele amendamente“, a spus Cioloş.
Articolul 75, aliniatul 4, din Constituţia României, prevede că „în cazul în care prima Cameră sesizată adoptă o prevedere care, potrivit alineatului (1) , intră în competenţa sa decizională, prevederea este definitiv adoptată dacă şi cea de-a doua Cameră este de acord. În caz contrar, numai pentru prevederea respectivă, legea se întoarce la prima Cameră sesizată, care va decide definitiv în procedură de urgenţă“.
Articolul 75 şi principiul bicameralismului a fost invocat de CCR într-o motivare recentă, respectiv cea prin care s-a declarat necontituţionalitatea Legii de modificare a Ordonanţei de Urgenţă privind şcolile doctorale. „Am avut în vedere faptul principal că cele două Camere ale Parlamentului nu au respectat principiul bicameralismului şi au adoptat legea într-o formă şi într-un conţinut foarte diferit decât cel care a început iniţiativa legislativă şi diferit şi de felul cum a adoptat fiecare dintre cele două Camere“, declara preşedintele CCR, Valer Dorneanu, la sfârşitul lunii trecute, comentând decizia asupra Legii de modificare a OUG privind şcolile doctorale. Aşadar, există precedentul declarării unei legi ca fiind neconstituţională pentru nerespectarea principiului bicameralismului.
Cioloş vede ameninţată salarizarea unitară
Premierul a subliniat că unele dintre majorările salariale promise chiar înainte de alegeri nici măcar nu s-au mai aplicat. „Ceea ce pentru noi este esenţial este corectarea unor inechităţi care persistă în sistem de ani de zile şi care au fost adâncite tocmai datorită acestui mod de abordare a politicii salariale pe picior, înainte de alegeri, când se aruncă în ochii salariaţilor câteva procente de creşteri salariale. Unele dintre ele chiar nici nu s-au mai aplicat - ţineţi minte, de salarizarea în educaţie, cu 50%; şi acolo a plusat fiecare, care dă mai mult -, şi nu s-a aplicat tocmai pentru că n-a fost această analiză responsabilă“, a mai spus Cioloş.
Şeful Executivului a mai spus că modificarea ordonanţei, cu acest impact bugetar, estimat la 4,8 miliarde de lei, periclitează posibilitatea de a aplica o lege a salarizării unitare.
„O abordare populistă electorală a politicii salariale, fără o analiză în spate şi fără o dezbatere publică pe acest subiect, riscă din nou, aşa cum s-a mai întâmplat, să pună în pericol posibilitatea pentru guvernul şi parlamentul care vin, oricare ar fi ele, să adopte şi să aplice o politică a salarizării unitare care să pună pe baze sănătoase întreg sistemul de salarizare“.
Impactul pomenilor electorale
Guvernul estimează că impactul bugetar al majorărilor se ridică la 4,8 miliarde de lei. Dragoş Pîslaru, ministrul Muncii, înainta recent o sumă chiar mai mare – un impact net de 5,5 miliarde de lei al Ordonanţei de Urgenţă 20/2016, în forma modificată. Mai exact, având în vedere că 40% din cele 4,8 miliarde de lei ar urma să se întoarcă la bugetul statului drept impozite şi contribuţii, impactul net ar fi de aproximativ 2,9 miliarde de lei. La acesta s-ar adăuga încă 2,6 miliarde de lei, impact inclus în OUG 20/2016, forma iniţială, adoptată de Guvern.
Liviu Dragnea susţine, însă, că impactul estimat de Guvern nu este real. „42,9% din aceşti bani se întorc la buget – dacă e să vorbim riguros, nici nu pleacă aceşti bani din trezorerie, pentru că se opresc la bugetul de stat şi la bugetul de asigurări sociale. Către aceşti oameni se transmit doar sumele nete, care înseamnă în jur de 2,6 miliarde de lei. Din aceşti bani care intră în consum se fiscalizează cel puţin 28-28,5%. Asta înseamnă că impactul net adevărat este de 1,7 miliarde de lei“, a spus Liviu Dragnea, după anunţul premierului că va sesiza CCR. Pîslaru explicase însă că efectele de runda a doua, adică sumele ce se întorc la buget prin consum, nu sunt incluse în calculul deficitului bugetar.
Săptămâna trecută, în Comisia de muncă din Camera Deputaţilor, reprezentanţii Ministerului Muncii au solicitat preşedintelui Comisiei, Adrian Solomon, să precizeze care este impactul bugetar al acestor măsuri, acesta răspunzând ironic: „devastator“.
Cu aceste ultime pomeni electorale, deficitul bugetar al României ar urca în 2017 la 4,4% din Produsul Intern Brut (PIB), cu mult peste ţinta de 3% din PIB, susţin analiştii ING Bank. „Implementarea deciziilor menţionate anterior şi lipsa unor măsuri compensatorii ar duce deficitul bugetar pentru anul viitor la 4,4% din PIB, în condiţiile în care deja sunt programate mai multe reduceri de taxe prociclice începând cu ianuarie 2017, prin Codul Fiscal“, arată raportul ING. Codul Fiscal, intrat în vigoare la 1 ianuarie 2016, prevede reducerea TVA de la 20% la 19%, eliminarea taxei pe construcţiile speciale şi a supraaccizei pe carburanţi, toate de la începutul anului viitor. Toate acestea ar putea împinge România în procedura de deficit excesiv. Iar soluţiile nu ar fi multe: din nou, sacrificarea investiţiilor sau, fiind oricum după alegeri, creşteri ale anumitor taxe.
În ultimele luni, Parlamentul a adoptat mai multe pomeni electorale, iar impactul bugetar al acestora este, potrivit Guvernului, de aproximativ 9 miliarde de lei. Greaua sarcină de a face faţă presiunilor bugetare va reveni însă viitorului Executiv.
PNL cere reluarea votului şi ameninţă cu plângeri penale
Liderul deputaţilor PNL, Eugen Nicolăescu, a anunţat că liberalii au depus la Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor o contestaţie împotriva votului asupra legii prin care au fost majorate salariile. Ei susţin că în momentul votului nu era cvorum şi cer reluarea procedurii, în caz contrar urmând să depună şi plângere penală împotriva celui care a condus şedinţa, preşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache.
„Grupul PNL a depus deja la preşedintele Camerei Deputaţilor solicitarea - cu probe incontestabile - de a stopa parcursul legii la care facem referire, dar şi a celorlalte acte normative votate în şedinţa din 7 noiembrie (luni - n.r.). Îl atenţionez pe preşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, că dacă va semna una sau mai multe legi din cele adoptate ieri va săvârşi un fals şi va trebui să răspundă în faţa legii penale pentru fraudă şi fals în acte publice“, a declarat liderul deputaţilor PNL, Eugen Nicolăescu, politician care a punctat faptul că liberalii vor să fie reluat votul asupra tuturor legilor votate luni.
Potrivit datelor furnizate de liberali, în momentul votului ar fi fost în sală doar 168 de deputaţi, numărul necesar pentru cvorum fiind de 177 de deputaţi. Florin Iordache a anunţat de la microfon că în sală ar fi 185 de aleşi, în timp ce o înregistrare video a agenţiei News.ro arată că în sală erau 153 de deputaţi.
Pentru a transmite mai bine mesajul PNL, Nicolăescu a subliniat că în prag de campanie „PSD fură“ şi se consideră deasupra legii. „PSD fură, minte şi adoptă legi prin fraudă. Eu cred că nu se poate invoca niciun motiv rezonabil de a încălca legea şi a frauda votul chiar în Parlamentul României, care ar trebui evident să fie for democratic autentic, în care noi toţi trebuie să trăim mai bine şi într-un stat de drept. Aţi văzut toţi un PSD mincinos, arogant şi hoţ, care se consideră din nou deasupra legii“, a spus liderul PNL care i-a transmis lui Florin Iordache faptul că ar face bine să dea curs cererii liberalilor dacă nu vrea „să dea cu subsemnatul la Procuratură“.
În urma demersului liderului liberal, în urma unui scurt BP, conducerea Camerei Deputaţilor a hotărât ca miercuri, de la ora 10.00, să se discute contestaţia depusă. Potrivit Regulamentului, conducerea Camerei poate dispune reluarea unui vot, în cazul în care acesta a fost contestat de un grup, iar contestaţia e admisă.
Ironia PSD
Senatorul Şerban Nicolae a explicat, la rândul său, că sunt diferenţe „fundamentale“ între problema cvorumului de luni şi cea din 2010, când PDL a susţinut tăierea pensiilor, iar preşedintele de atunci al Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, a numărat ca Florin Iordache. „Nu seamănă deloc lucrurile. Atunci se tăia din pensii. Acum s-au majorat salariile. Părerea mea. Atunci se tăiau pensii şi se minţea cu privire la prezenţă ca să se poată tăia. Votul a fost acum pentru creştere“, a fost explicaţia ridicolă a senatorului PSD.
Iohannis: Sunt pozitiv
„În ce priveşte legea, eu sunt pozitiv, aştept legea la promulgare“, a spus preşedintele Klaus Iohannis, întrebat dacă susţine majorările salariale votate de PSD. Până să ajungă la Cotroceni, proiectul de lege va trece mai întâi –pe la Curtea Constituţională. Radu Eremia
Ce spun medicii despre majorările votate în Parlament
Chiar dacă afirmă că o majorare salarială este bine-venită în orice moment, cei mai mulţi dintre beneficiarii acesteia admit că, odată ce ea vine în contextul alegerilor parlamentare, este pomană electorală. „Aceste creşteri ar trebui să fie constante, nu heirupiste”, afirmă reprezentanţi ai medicilor.
În plus, sociologii notează că, în ultimii ani, medicii şi profesorii au obţinut lefuri mai mari, ceea ce nu corectează inechităţile, ci dimpotrivă, le adâncesc. „Trebuie să existe un oarecare echilibru. Celebra ordonanţă 20 a majorat salariile profesorilor şi pe cele ale medicilor motivând că erau prea mici. Acum vine Parlamentul şi adaugă o majorare tot pentru aceste categorii. Mai sunt şi alţi bugetari. S-a ajuns în situaţia în care de la dorinţa de a corecta nişte inechităţi, se ajunge la alte inechităţi. Pe de altă parte, medicii şi profesorii nu au nicio vină pe votul din plen, nu se ştie cum s-a votat acolo şi probabil că nu se va dovedi niciodată ce s-a întâmplat, în realitate, în acel moment”, a explicat sociologul Mircea Kivu, arătând că situaţia din 2016 este aproape identică cu cea din 2008, când s-a propus majorarea lefurilor personalului didactic şi a celui medical cu 50%.
Praf în ochi
Despre soluţia găsită de parlamentari pentru a-şi atrage voturile acestor două categorii de bugetari vorbeşte şi medicul Sorin Paveliu, expert în politici de sănătate al Societăţii Academice Române. Din start, specialistul afirmă că nu există nici cea mai mică urmă de îndoială că majorarea salarială este „o pomană electorală”. „Personalul sanitar are nevoie de o majorare salarială, dar ea trebuie corelată cu Legea salarizării personalului bugetar. E praf în ochi, un reflex de campanie electorală. Însă, din punctul meu de vedere, această lege nu va fi pusă în practică, în sensul că oricum există deja numeroase posibilităţi de blocare a legii”, a declarat Paveliu.
Bărăscu: „Luăm în calcul să îi scriem preşedintelui“
Vizaţi de măririle salariale votate luni în Parlament sunt 23.000 de angajaţi TESA din spitale, 1.800 de funcţionari publici din Direcţiile de Sănătate Publică, 1.000 de medici de medicină şcolară şi creşe. Vizaţi sunt şi peste 100.000 de asistenţi sociali, afirmă Leonard Bărăscu, preşedintele sindicatului Sanitas care nu consideră că majorările sunt ilegale, ba din contră. „De la 1 decembrie ar trebui să se aplice, banii efectiv urmând a se adauga la salarii din ianuarie 2017. Vorbim de câteva sute de lei. De pildă, un asistent medical va lua cu 150 de lei în plus, un medic va primi 300 - 400 de lei în plus, personalul TESA tot câteva sute de lei. Nu o considerăm o majorare ilegală de lefuri. Aşteptăm să vedem ce se întâmplă şi luăm în calcul să îi scriem inclusiv preşedintelui”, a explicat sindicalistul.
Experţi: „Majorările trebuie gândite pe termen lung”
Medicul Sorin Paveliu afirmă, de cealaltă parte, că măririle salariale ar trebui făcute echilibrat ceea ce nu s-a întâmplat luni. „Cea mai mare creştere va fi tot pentru specialităţile foarte bine plătite. Aceste salarii trebuie să fie balansate şi să fie făcute strategii pe termen lung, nu să se dea majorări heirupiste, aşa cum se întâmplă acum. Întreg sistemul e bulversat din lipsă de expertiză la Guvern şi din cauza ipocriziei politicienilor”, completează expertul în politici de sănătate publică.
Şi doctoriţa Carmen Panţiş, medic primar la Spitalul Judeţean Oradea, afirmă că personalul din spital e uimit de ceea ce se întâmplă în aceste zile. „Suntem surprinşi, nu ne dăm seama ce s-a întâmplat în plen. Orice majorare salarială făcută pe baze sociale solide e de apreciat, dar deja avem o anumită reţinere. Pe de altă parte, da, e greu de acceptat faptul că magistraţii, de exemplu, sunt de 10 ori mai bine plătiţi ca noi. Volumul nostru de muncă e mare, la fel şi presiunea pusă pe noi”, a explicat doctorul.
Şi Panţiş susţine că de preferat ar fi implementarea unei strategii pe termen lung, care să prevadă majorări etapizate şi constate, nu heirupiste şi doar în prag electoral.
Însă, preşedintele Colegiului Medicilor din România, doctorul Gheorghe Borcean, nu consideră măririle un cadou. „S-a votat această majorare salarială, conform căreia un medic primar, cu toate gradele luate ajunge la o leafă lunară de 1.500 de euro. Eu, unul, nu consider că e un cadou, ci că e o recunoaştere a valorii sociale pe care o are profesia noastră”, susţine Borcean.
Un balon de oxigen necesar
Cât îl priveşte pe profesorul de Istorie Corneliu Riegler, cadru didactic la Colegiul Naţional „George Coşbuc” din Capitală, acesta susţine că nu are importanţă cine şi când a luat decizia de majorare de salarii. Însă este de părere că majorarea este nesemnificativă, având în vedere lefurile mici pe care le iau cadrele didactice. În schimb, Riegler afirmă că e nepotrivit ca un partid politic sau chiar guvernul să atace o astfel de lege la Curtea Constituţională. „E un balon de oxigen absolut necesar atât pentru Educaţie cât şi pentru Sănătate. Corpul didactic s-a degradat foarte mult pentru că oamenii nu sunt stimulaţi şi aici nu e vorba neaparat de bani. Profesorii nu mai sunt apreciaţi. Pe de altă parte, au fost domenii care au beneficiat de majorări, cum sunt serviciile secrete şi nimeni nu şi-a pus problema să atace vreo decizie de acest gen la Curtea Constituţională”, a explicat profesorul de istorie. Claudia Spridon
Se încarcă comentariile...
