Cvartetul Arditti, la Universitatea de Muzică

Joi, de  ora 15.00, la Sala Enescu, de la Universitatea de Muzică, în cadrul Seriei "Muzica Secolului XXI", va evalua Cvartetul Arditti. În program vor fi lucrări de Brian Ferneyhough, Joshua Fineberg, James Clarke şi Fred Popovici.

Text de Olga Grigorescu

Britanicul Brian Ferneyhough  (n. 1943) este unul dintre cei mai importanţi şi cunoscuţi compozitori din lumea contemporană, deosebit de activ în procesul de cercetare şi dezvoltare  a tuturor dimensiunilor materialului muzical.

Este deţinătorul unor importante premii internaţionale şi profesor la prestigioase univer-sităţi, Freiburg, Stanford, Harvard, Stockholm, Paris, predând şi cursuri de măiestrie în multe centre muzicale din Europa. Creaţia sa, bogată şi variată, găseşte mereu noi sonorităţi pe baza unor influenţe şi relaţii cu alte domenii: matematică, filozofie, literatură, pictură, mistică.

Dintre  lucrările dedicate de Ferneyhough ansamblului de coarde, ciclul intitulat „Dum transisset I-IV” (2007) a fost inspirat de piesele pentru viole, cu aceeaşi denumire (cântări religioase din duminica Paştelui) ale compozitorului englez din secolul XVI, Christopher Tye. Capacităţile instrumentale sunt lărgite la maximum în toate registrele şi cu multiple efecte  produse de coarde şi arcuş. O mare bogăţie de armonice, ritmuri şi nuanţe dinamice extrem de diverse, abundă în cele patru tablouri ce poartă denumirile: Relicvariu, Dansul morţilor, Umbre, Contrafacta.

Compozitorul american Joshua Fineberg (n. 1969) este de asemenea o importantă personalitate care s-a manifestat în multe domenii muzicale, compoziţie, pedagogie, spectacol, publicistică, cercetare şi creaţie electronică. Este un asiduu colaborator al centrului IRCAM din Paris pentru muzica acustică, al Studioului experimental din Freiburg şi director al Centrului de Muzică Nouă al Universităţii din Boston.

Ideea de a compune cvartetul „La Quintina”  (2012 ) i-a fost sugerată lui Joshua Fineberg de o practică populară a cvartetelor de cântăreţi din Sardinia care, cu o tehnică vocală bazată pe armonice, în biserici cu o acustică specială, creează o a cincea voce, „la quintina”, foarte suavă, ca o iluzie sonoră. În lucrarea lui Fineberg, această sugestie este realizată la început de coarde, apoi încetul cu încetul, vocile „fantomă” (cum le numeşte chiar compozitorul) sunt create prin mijloace electronice, ansamblul căpătând proporţii ample.

Şi compozitorul englez  James Clarke (n. 1957) s-a înscris încă din perioada studiilor, făcute mai întâi la Londra şi apoi la Helsinki, în curentul care urmărea o nouă estetică a demersului creator muzical, investigând permanent natura sunetului. În jur de 100 de lucrări formează creaţia sa prezentată în numeroase concerte, cele mai multe în festivalurile importante de muzică contemporană din Europa.

Cel de al patrulea cvartet de coarde (2017) parcurge, prin secţiunile sale, un câmp vast de imagini sonore de la zone rarefiate, şoptite parcă, la izbucniri violente, creşteri şi descreşteri spectaculoase, valuri sonore care se apropie şi se îndepărtează, momente transparente alternând cu altele foarte dense.

Compozitorul Fred Popovici  FOTO: Mihai Cratofil

Printre compozitorii contemporani cei mai originali, Fred Popovici (n. 1948) s-a dovedit un cercetător pasionat al noilor modalităţi de a crea procese muzicale pe baza pătrunderii complexe şi reproiectării în spaţiu a conţinutului sonor. A lucrat ca invitat la Institutul de cercetări electroacustice de la Berlin şi în mai multe rânduri la IRCAM-Paris, centru important cu care se asociază şi acum în realizarea creaţiilor sale. Fred Popovici colaborează de asemenea de mai mulţi ani cu profesori şi studenţi de la Universitatea Politehnică din Bucureşti. Ţine prelegeri la Universitatea Tehnică din Berlin, la Universitatea din Londra, Academia Santa Cecilia din Roma, Universităţile New York City, ca şi cele din Montreal şi Toronto.

Preocupat încă din anii adolescenţei de procedee matematice în crearea de mase sonore, în paralel cu lucrul în laboratoarele electroacustice, a ajuns să construiască arhitecturi muzicale în forme complexe. A compus de asemenea concerte în care ansamblul simfonic transformă sonorităţile solistului prin tehnici folosite în electroacustică, dând discursului dimensiuni nebănuite, iar după 1990, a utilizat şi teoriile asupra complexităţii prin care un mic set de reguli iniţiale pot direcţiona o reţea de conexiuni foarte densă. Mai recent, Fred Popovici este atras de conceptul de-construcţiei (după filozoful francez Jacques Derrida) unde un opus clasic poate deveni o sursă nesfârşită de dialoguri între trecut şi prezent, prin crearea la diferite niveluri de structuri mobil articulate.

Cvartetul nr. 5, intitulat „lvbeet@130/133dec.com” (2017-2018) porneşte de la celebrul Cvartet op. 130 de Beethoven, cu finalul său iniţial – Marea Fugă op. 133 – şi îl de-construieşte cu ajutorul aparaturii electronice printr-un travaliu minuţios asupra spectrelor armonice şi inarmonice şi asupra mişcării în spaţiu a sunetelor, folosind gramaticile generative şi lanţurile markoviene (procese aleatorii cu memorie). Pentru acestea a folosit programul ANTESCOFO, prin colaborare cu IRCAM şi de asemenea cu ajutorul renumitului Studio SWR din Freiburg im Breisgau.                                                                                  

Joi 12 septembrie     ora 15.00          

MUZICA SECOLULUI XXI  

Sala Enescu    Universitatea de Muzică

Cvartetul  ARDITTI

Brian Ferneyhough – Dum Transisset I-IV
Joshua Fineberg – La Quintina (cvartet şi live electronics)
James Clarke – Cvartetul nr. 4 –***
Fred Popovici – lvbeet@130/133dec.com  (cvartet şi live electronics – primă audiţie)

Live-electronic realization:
SWR Experimentalstudio, Freiburg

THOMAS HUMMEL sound direction