România s-a zdruncinat sâmbătă noapte. Cum au simţit românii cel mai puternic cutremur din ultimul deceniu

România s-a zdruncinat sâmbătă noapte. Cum au simţit românii cel mai puternic cutremur din ultimul deceniu

Foarte multe clădiri din România riscă să se prăbuşească FOTO Arhivă

Un cutremur cu magnitudinea de 5,7 pe scara Richter s-a produs sâmbătă seară, la 21.14, şi a fost resimţit puternic în mai multe judeţe ale României. Cutremurul s-a produs la o adâncime de 39 de kilometri şi este cel mai puternic produs în România din anul 2004, atunci când seismul din octombrie a avut o magnitudine de 6 pe scara Richter. „Adevărul“ prezintă cum s-a simţit cutremurul în cele mai afectate zone ale ţării.

Ştiri pe aceeaşi temă

 
Aseară, în Bucureşti blocurile s-au zdruncinat destul de puternic. Reprezentanţii Primăriei Capitalei au anunţat că nu s-au înregistrat victime sau pagube materiale.
 
În cazul unui cutremur, cea mai nesigură zonă din Bucureşti este sectorul 1, iar cele mai puţine clădiri aflate în pericol se află în sectorul 6. Asta reiese din lista actualizată publicată recent de Primăria Generală a Capitalei, privind imobilele aflate în clasele I, II, III şi IV de risc seismic, dar şi cele clasificate drept „pericol public“.
 
 
Focşănenii spun că au simţit că seismul a avut magnitudine mai mare decât cea stabilită de Institutul Naţional pentru Fizica Pământului. „Nici la cutremurul din '77 nu m-am speriat atât de rău. La etajul 6 au început sa zboare cărtile din bibliotecă, ghivecele cu flori de pe geam, iar lumea a uitat că nu e bine să coboare pe scări. În cinci minute pe bulevardul Unirii era mulţime de maşini şi oameni care au ieşit din casă urgent", a povestit focşăneanca Angela Silion.
 
Foarte speriaţi au fost şi oamenii surprinşi la cumpărături în supermarketul Carrefour, unde sute de produse cosmetice, alimentare, dar şi sticle cu băuturi alcoolice au căzut de pe rafturi în timpul seismului, după cum se poate vedea din imaginile de mai jos.
 
 
O altă imagine postată pe Facebook de un focşănean, după producerea cutremurului.
 
 
Raed Arafat, secretar de stat MAI, a declarat că în Tulcea, în urma cutremurului un perete s-a dărâmat, iar o conductă de apă a avut de suferit.
 
Din fericire, nu s-au semnalat victime. Raed Arafat spune că oamenii nu trebuie să se panicheze, să nu alerge pe scări, ci să aştepte liniştiţi ca unda să treacă. 
 
 
“A durat destul de mult mişcarea şi chiar m-am speriat, deşi locuiesc la curte. Sper să nu avem parte de un seism puternic. Am simţit cutremurul, eram în pat, priveam la televizor şi chiar mă gândeam că trece prin zonă un camion. Imediat însă am avut un vuiet prelung. Mi-am dat seama că vine cutremurul. Am avut parte de o sperietură zdravănă”, a spus Ioana Stan, pensionară. Specialiştii însă dau asigurări că activitatea seismică este una normală pentru ţara noastră şi nu avem motive de îngrijorare.
 
 
Sâmbătă la ora 21.00 casele din Botoşani au fost zguduite brusc timp de aproximativ 15 secunde de un o undă de şoc. Oamenii care locuiesc la blocurile turn s-au speriat.  ”Ne-am strâns repede sub tocul uşii. Aşa ştim de când eram mici. Nu a durat mult, dar a fost puternic şi noi aici nu sutem obişnuţi cu aşa ceva”, spune Dorin Brumă, un botoşănean de 32 de ani. 
 
Dealfel este cel mai puternic cutremur care s-a făcut simţit la Botoşani în ultimii 10 ani. Conform datelor de la Institutul Naţional de Fizica Pământului cutremurul a fost de joasă magnitudine şi a înregistrat 5,5 grade pe scara Richter în Botoşani. 
 
 
Chiar dacă a fost destul de puternic, ajungând la 5,7 grade pe scare Richter, cutremurul de sâmbătă seară nu a provocat pagube materiale în municipiul Brăila, după cum informează Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă. "Nu ni s-a semnalat niciun caz de clădire avariată sau alte probleme de ordin material. S-au primit, în schimb, cinci apeluri la numărul de urgenţe 112 din partea unor persoane care au intrat în panică şi au solicitat intervenţia Ambulanţei. Este vorba despre vârstnici cu probleme cardiace, cărora li s-au acordat îngrijiri medicale de specialitate", ne-a declarat Ştefan Stoian, purtătorul de cuvânt al ISU Brăila.
 
 
Mariana Ionescu (56 de ani) este locatară a unui apartament de la etajul patru al unui bloc aflat lângă spital. Femeia era acasă, în fotoliu când totul a început să se zgâlţâie în jurul său.
 
„Mă uitam la televizor şi am simţit o zgâlţâială scurtă, apoi o secundă s-a potolit şi a început mai tare. S-a terminat repede, m-am speriat pentru că mie mi-e frică de cutremure, mai ales că seara trecută a fost ca un făcut şi am rămas singură acasă. Am încercat să-mi sun apropiaţii şi să deschid calculatorul, dar nici telefonul mobil şi nici internetul n-au mers, cred că vreo 20 de minute” mai spune Mariana Ionescu.
 
 
Reţelele de telefonie au fost blocate, imediat după cutremur, timp de câteva zeci de minute. Cel mai probabil, din cauza numărului mare de utilizatori, toate reţelele de telefonie au fost nefuncţionale. Acest lucru a accentuat starea de frică şi îngrijorare. 
 
În minutele care au urmat cutremurului la Buzău nu s-au semnalat pagube, nici solicitări de ajutor sau atacuri de panică pentru care să fie chemată Ambulanţa. 
 
Mişcarea telurică s-a simţit puternic şi în Buzău. Cutremurul i-a băgat în sperieţi pe cei care se aflau la cumpărături în cel mai mare mall din municipiu. Şi cei care locuiesc în imobilele avariate de seismele puternice din 1977 şi 1986 au trăit o experinţă neplăcută. Gândul că un seism de magnitudine ridicată i-ar putea îngropa sub munţi de moloz, i-a ţinut treji până târziu în noapte, pe locatarii buzoieni care trăiesc în blocuri şubrezite.
 
 
Cutremurul a fost anunţat de o cădere de tensiune perceptibilă. Imediat, pământul a început să se clatine puternic, atât de orizontală, cât şi pe verticală, timp de aproximativ 20 secunde.
 
La nivelul solului, unda de şoc a fost semnificativă. La etajele superioare, oamenii au fost cuprinşi de panică, mai ales că mişcarea nu părea să se înceteze. Reţeaua de telefonie nu a funcţionat preţ de câteva minute. Acesta a fost cel mai puternic şi cel mai lung seism resimţit la Constanţa în ultimul timp.

 
Pe reţelele sociale, o parte din utilizatori s-au plâns de problemele apărute în ceea ce priveşte comunicarea pe reţelele de telefonie mobilă, acestea având probleme la scurt timp după cutremur.
 
 
Seismul resimţit seara trecută şi la Galaţi a semănat frică în rândul populaţiei. Opt gălăţeni au ajuns la Unitatea de Primiri Urgenţe cu atacuri de panică după ce în timpul curtremurului s-au speriat, iar unii chiar s-au rănit în încercarea de a se adăposti. Timp de aproximativ o oră, centrul Galaţiului a fost în întuneric, iar gălăţenii cu greu au reuşit să îşi sune apropiaţii, reţelele de telefonie fiind blocate
 
 
Potrivit experţilor, în judeţul Bacău 321 de blocuri sunt cu risc seismic. Cele mai multe dintre ele au fost afectate de cutremurele din 1977 si 1990. În municipiul Bacău, 126 de locuri sunt grav afectate şi sunt cu risc seismic, în Moineşti, trei blocuri, în Oneşti, 191 dar şi o clădire din comuna Răchitoasa.  Cele mai afectate blocuri din municipiul Bacău sunt blocurile 4,7,9,10,11,12 de pe strada Mărăşeşti, din centrul oraşului, 44 de blocuri sunt cu rism seismic de gradul 2, iar restul de 76 de imobile, cu risc seismic 3.
 
Potrivit clasificărilor, la gradul 1 seismic este posibil  să se prăbuşească întregul imobil, la gradul 2, sunt posibile degradări importante ale structurii de rezistenţă, cu risc redus de colaps iar la gradul 3, sunt probabile afectarea elementelor nestructurale şi degradări minore ale structurii de rezistenţă. Până acum, la blocurile cu grad seismic major, s-au pus buline roşii, dar din lipsa fondurilor, acestea nu au fost consolidate.
 
 
Îngrijorate de cutremurul petrecut sâmbătă seară, autorităţile cu atribuţii în domeniul protecţiei civile din judeţul Olt au decis, duminică dimineaţă, să organizeze un amplu exerciţiu de alarmare publică în municipiul Slatina. Acţiunea a fost planificată a se desfăşura marţi – 25 noiembrie. Până atunci, populaţia este rugată să nu sperie de alarmele ce se vor auzi în dimineaţa ziilei menţionate.
           
La acest material au participat Cristina Răduţă, Ionela Stănilă, Mădălin Sofronie, Iulian Bunilă, Mugurel Manea, Sînziana Ionescu, Mariana Iancu, Oana Cernat, Mircea Merticariu, Cosmin Zamfirache, Florentin Coman.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările