Interviu cu Ciprian Ciucu, preşedintele CNI. Misiune imposibilă: găsirea unui şef la Integritate. „Să fie ca Daniel Morar sau Laura-Codruţa Kövesi”
0
Şeful Consiliului Naţional de Integritate, instituţia în subordinea căreia se află Agenţia Naţională de Integritate arată într-un interviu acordat „Adevărul“ că nu reuşeşte să găsească persoana potrivită pentru conducerea agenţiei. „Se caută o persoană corectă, curajoasă, care să nu se ferească de lumina reflectoarelor, iar concursul pentru ocuparea funcţiei este unul corect”, susţine Ciprian Ciucu
Consiliul Naţional de Integritate (CNI) reia concursul pentru alegerea unui nou preşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI). Asta după ce pe 24 august, cei trei candidaţi pentru această funcţie, Bogdan Stan – vicepreşedintele ANI, Petre Claudiu Platon şi Ionel Gârleşteanu, nu au reuşit să treacă proba scrisă, de legislaţie, care era eliminatorie. Postul este liber din 23 martie, de când Horia Georgescu a demisionat de la conducerea ANI, după ce a fost reţinut de procurorii DNA sub acuzaţia de corupţie. Dosarele de candidatură se depun până pe 12 octombrie 2015, iar prima probă, cea scrisă, va fi pe 16 noiembrie. Până ieri era depusă o singură candidatură, a lui Ionel Gârleşteanu (67 de ani) – care a mai candidat pentru funcţii de conducere la ANI şi în 2008, şi în 2012. Într-un interviu pentru ziarul „Adevărul“, preşedintele CNI, Ciprian Ciucu (37 de ani), face un apel către profesionişti să candideze la şefia ANI şi garantează că va fi vorba de un concurs organizat corect.
„Adevărul“: Au trecut mai bine de 6 luni de când Agenţia Naţională de Integritate nu are un preşedinte cu toate că de la demisia lui Horia Georgescu a avut loc un concurs pentru ocuparea acestei funcţii. De ce nu a reuşit niciunul dintre cei trei candidaţi să treacă proba eliminatorie?
Ciprian Ciucu: În momentul în care s-a făcut metodologia pentru selectarea şefului ANI, criteriile au fost foarte laxe, în sensul că oricine este jurist în România sau economist, şi nu a colaborat cu Securitatea, poate candida. Probabil că de aceea în momentul în care s-a scris legea, s-a zis «Hai să punem nişte condiţii de trecere puţin mai grele». Atunci au specificat în lege ca persoanele care participă să fie admise doar dacă fac 70% din fiecare subiect. Noi am dat patru subiecte care nu au fost deloc grele, dar din patru s-a nimerit ca cei trei candidaţi să nu facă minimum 70 de puncte la fiecare subiect. Şi atunci, degeaba au făcut 90 de puncte, 80 de puncte, la restul subiectelor, dacă unul dintre subiecte a avut sub 70 de puncte. Pe acest criteriu au fost descalificaţi.
Ce faceţi la următorul concurs, scădeţi dificultatea subiectelor?
Nu. Nu putem scădea dificultatea, deja este scăzută. Ne gândim să reformulăm puţin subiectele. Să dăm mai multă importanţă părţii de capacitate de sinteză.
Există un profil al candidatului ideal la şefia ANI?
Nu există un profil public, şi nici nu ar putea să existe, dar eu nu mă feresc să creionez un profil, este profilul făcut de mine, nu este asumat de CNI. Eu l-aş vedea o persoană care are nişte rezultate până în acest moment, într-o funcţie publică sau privată. Să-şi fi demonstrat performanţa. Să nu aibă probleme de integritate, şi dacă se poate, din contră, să fie mai mult de atât, să fie un model de integritate. Mi-ar plăcea să fie o persoană pe care efectiv să-ţi fie ruşine să o suni, dacă ai ceva de aranjat. Nu zic că s-ar fi întamplat aşa ceva în trecut, nu am astfel de informaţii.
Aveţi nişte exemple de nume?
Un fel de Daniel Morar sau Laura-Codruţa Kövesi. Acea persoană pe care nici să nu-ţi treacă prin cap să-i dai un telefon ca să-i zici: „Am nevoie să-i verifici lui X averea şi să treci cu vederea pe Y în ceea ce priveşte conflictul de interese”. O persoană care cumva să impună respect şi să nu-ţi treacă prin gând că ai putea s-o corupi.
Ce alte aşteptări aveţi de la şeful ANI?
Şeful ANI trebuie să se asigure că instituţia merge cu motoarele turate la maxium. De exemplu, trebuie să-i asigure resursele, trebuie să o apere, dacă cineva atacă vreodată un inspector de integritate, sau Agenţia, trebuie să fie pregătit să o apere public. Trebuie să iasă, să fie în lumina reflectoarelor, să-şi asume o funcţie de reprezentare, atât pe plan intern, cât şi pe plan internaţional – la Comisia Europeană sau în alte state. Deja ANI este model pentru alte state. Trebuie să-şi asume că va fi atacat, pe de altă parte, în presă sau spaţiul public. Asta îi face pe unii să se gândească de două ori. În acelaşi timp îţi oferă o posibilitate de carieră, să te afirmi. Stai de vorbă cu premierul, cu Guvernul, cu miniştrii, pentru a asigura bugetul, nu mă refer la altceva, cu Parlamentul, care va trebui să-ţi aprobe rapoartele de activitate. Trebuie să faci aşa, un balet, trebuie să-i controlezi pe oameni la averi şi la conflict de interese şi trebuie să asiguri şi bugetul organizaţiei.
Cum vă explicaţi interesul scăzut faţă de această funcţie?
Nu cred că s-a ştiut foarte multe despre acest concurs şi este posibil ca oamenii în România să se fi învăţat că astfel de concursuri nu sunt „pe bune”. Ceea ce nu este adevărat. Concursul ăsta va fi corect, cât sunt eu la CNI pot să garantez că acest concurs va fi pe bune. Un alt motiv pentru care nu s-au înscris ar putea fi şi faptul că funcţia presupune câteva responsabilităţi foarte importante şi nu este atât de bine remunerată. Nu vreau să dau un mesaj greşit, pentru sistemul public din România este bine remunerată, asta este foarte clar. Dacă ne uităm la responsabilităţi, să conduci o Agenţie de Integritate… oamenii din procuratură sunt remuneraţi la acelaşi nivel. Şi nu sunt mulţi care şi-ar asuma o funcţie publică care de multe ori te poate pune într-o poziţie de ţintă pentru mass-media.
Cât mai poate continua acum ANI cu şefi interimari?
Până acum e bine că Bogdan Stan şi-a asumat leadership-ul ANI. Şi a făcut-o imediat. Şi asta a dat încredere tuturor angajaţilor. În acest moment, instituţia merge nu mai prost, dar nici mai bine decât de obicei. Probabil că acum poate fi acel moment de linişte dinaintea furtunii. La anul vom avea alegeri, în primăvară locale, şi apoi generale. Ne aşteptăm ca activitatea să fie mai vizibilă. De aceea, mi-ar fi plăcut ca deja să avem un preşedinte la ANI. CNI are rolul de a selecta preşedintele pe baza unui concurs, noi vom propune Senatului un singur nume, iar Senatul va valida acel nume. Aşa că fac apel la oamenii care au cariere bune, în procuratură, în sistemul judiciar, judecători, de ce nu avocaţi, ar fi foarte, foarte bine, să-şi asume o asemenea poziţie. Inclusiv oameni cu studii economice din sistemul public, să aibă experienţă cel puţin în poziţii de middle-management. Sunt foarte mulţi profesionişti. Şi să fie independenţi. Şi aici avem o restricţie, în sensul că dacă a făcut politică în ultimii trei ani nu poate participa la acest proces de selecţie.
Cine este Ciprian Ciucu
Ciprian Ciucu reprezintă societatea civilă în CNI şi a fost ales în funcţia de preşedinte pe 24 februarie 2015. Este director de programe la Centrul Român de Politici Europene (CRPE). Anterior a lucrat la „Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile” şi „Centrul Educaţia 2000+ (Soros Open Network)”. A acordat consultanţă în cadrul mai multor proiecte de asistenţă tehnică (Banca Mondială, Comisia Europeană, USAID, DfID, Unicef, Matra) pentru diferite agenţii şi ministere din România, Republica Moldova şi Georgia.
În ce constă examenul
Concursul pentru funcţiile de conducere la ANI constă în două probe: una scrisă pentru promovarea căreia candidaţii trebuie să aibă cunoştinţe de legislaţie cum ar fi: reglementări constituţionale, organizartea şi funcţionarea ANI, prevederi legale privind combaterea infracţiunilor de serviciu sau corupţie, despre regimul juridic al incompatibilităţilor, conflicte de interese sau controlul averii etc. A doua probă constă în susţinerea unui interviu care are un caracter public. La interviu, fiecare candidat prezintă planul de management al ANI.
Se încarcă comentariile...
