CCR a admis sesizarea lui Iohannis pe legea care modifică organizărea şi funcţionarărea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”

CCR a admis sesizarea lui Iohannis pe legea care modifică organizărea şi funcţionarărea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”

FOTO Arhivă

Curtea Constituţională a decis, miercuri, să admită sesizarea formulată de către preşedintele Klaus Iohannis asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare.

Ştiri pe aceeaşi temă

Astfel, Curtea a stabilit că actul normativ este neconstituţională, în ansamblul său.


„În esenţă, Curtea a reţinut că transferul unor terenuri din domeniul public al statului în domeniul privat al unităţii administrativ-teritoriale, cu schimbarea titularului dreptului de proprietate, nu se poate realiza în mod implicit prin anexele la lege, fără a exista un temei-cadru pentru acesta. Totodată, nu există acordul valid al unităţii administrativ- teritoriale pentru realizarea acestui transfer. În consecinţă, legea criticată creează confuzii cu privire la regimul juridic al terenurilor din domeniul public al statului”, arată comunicatul de presă al CCR.

Pe 20 aprilie, şeful statului formulase o sesizare la Curtea Constituţională cu privire la modificarea acestei legi. El afirma, în sesizare, că, prin conţinutul său normativ, legea dedusă controlului de constituţionalitate contravine dispoziţiilor art. 1 alin. (5), ale art. 120 alin. (1), precum şi ale art. 147 alin. (4) din Constituţie.

Astfel, necesitatea existenţei unui temei-cadru în actul normativ izvorăşte chiar din structura logico-juridică a unei norme de drept, care, indiferent de formularea ei literală, trebuie să asigure acele elemente structurale precum ipoteza, dispoziţia şi sancţiunea normei. Dintre acestea, partea indispensabilă a normei juridice o reprezintă dispoziţia, care trebuie să prescrie conduita pe care trebuie să o realizeze cei cărora li se adresează norma. Iar dacă din titlul şi conţinutul anexelor criticate se pot contura anumite ipoteze, prin lipsa unui temei-cadru în corpul actului normativ nu se poate complini existenţa dispoziţiei ca element structural al normei juridice.

În sesizare, şeful statului a mai arătat că în corpul legii criticate nu există dispoziţii care să prevadă: scăderea bunurilor din inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, trecerea din domeniul public al statului şi din administrarea unităţilor şi instituţiilor de cercetare-dezvoltare în domeniul privat al comunelor/oraşelor şi în administrarea consiliilor locale, ori trecerea din domeniul public al statului şi din administrarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie şi Nutriţie Animală – IBNA Baloteşti în domeniul privat al comunei Baloteşti şi în administrarea consiliului local.

„Faţă de cele de mai sus, rezultă că art. I pct. 8 şi 9 din legea criticată contravin art. 1 alin. (5) din Constituţie prin raportare la art. 57 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative”, a precizat şeful statului.

Preşedintele României a solicitat CCR să admită sesizarea de neconstituţionalitate şi să constate că Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare este neconstituţională.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările