POVEŞTI DE BUCUREŞTI Blestemele lui Dumnezeu asupra Capitalei: istoria cutremurelor care i-au îngrozit pe bucureşteni. Cum s-a refăcut oraşul! VIDEO/FOTO

POVEŞTI DE BUCUREŞTI Blestemele lui Dumnezeu asupra Capitalei: istoria cutremurelor care i-au îngrozit pe bucureşteni. Cum s-a refăcut oraşul! VIDEO/FOTO

FOTO GettyImages/Guliver

Pedeapsă de la Dumnezeu pentru păcatele lor. Aşa catalogau cutremurele oamenii cei mai simpli din secolele trecute. Credeau că vâjâiturile, zgomotele din adâncuri, însoţite adeseori de lumini din cer, sunt nimic altceva decât răzbunarea Celui de Sus.

Ştiri pe aceeaşi temă

Alții, mai învățați, notau pe marginea unei cărți religioase ziua, luna și anul în care aveau loc aceste ”pedepse” venite din pământ și poruncite de Cel Atotputernic. Bucureștiul, de-a lungul ultimelor secole, nu a fost ocolit de cutremure. Unele dintre ele i-au îngrozit pe oameni, pe alții i-au omorât sau au provocat stricăciuni uriașe.

Prăpastia din 1738

Prima însemnare scrisă despre un seism petrecut aici datează din 8 august 1681, în timpul domniei lui Șerban Cantacuzino. George Potra amintește în cartea ”Din Bucureștii de ieri” că seismul era descris la acea dată ca unul ”cât n-a mai pomenit altădată nimenea”. 

Cel mai groaznic cutremur a fost însă în 1738. Era în timpul celei de-a treia domnii a lui Constantin Mavrocordat, când au crăpat zidurile de la vechea Curte Domnească, iar multe case și biserici au fost puse la pământ. Ce i-a înspăimântat cel mai mult pe locuitori a fost prăpastia de la marginea Bucureștiului lăsată de crăpăturile pământului. Același George Potra amintește despre trei însemnări de la acele vremuri, care descriau nenorocirea ”începută cu un mare urlet”.

CLICK pe fotogalerie pentru mai multe imagini din București după cutremurele din secolele trecute!

   

Una dintre ele, lăsată pe un ceaslov, arată: ”Mai 31, leat 1746 (1738), miercuri la trei ceasuri din zi s-au cutremurat pământul foarte tare, încât multe bolte și ziduri ale mănăstirilor și caselor au crăpat. Încă unile au și căzut aici în București. Iar afară multe biserici și bolte s-au surpat de tot și pământul pe alocurea s-au despicat și au ieșit apă cu miros de iarbă, de pușcă și de pucioasă”. Într-un studiu al unui membru al Academiei Române se mai arată că atunci, la 1738, marea zguduitură a făcut să sune singure clopotele bisericilor, iar ”omul abia se mai putea ține pe picioare”.

Mai citește:

Există viaţă după cutremur? Urmăreşte o fotogalerie emoţionantă din timpul salvărilor de la seismul din '77

Ce blocuri din Iaşi se pot prăbuşi la un cutremur de peste 7 grade Richter

CUTREMURUL DIN '77 Cum a scăpat cu viaţă nepotul lui Ceauşescu din blocul în care a murit Toma Caragiu

POVEŞTI DE BUCUREŞTI Supravieţuitoarea din blocul Scala: La cutremurul din ‘77 a căzut 10 etaje, în timp ce făcea duş!

POVEŞTI DE BUCUREŞTI Sorin Crainic, supravieţuitorul cutremurului din '77 pentru care a plâns Elena Ceauşescu


1802: ”Cutremurul cel mare” a durat 2 minute și jumătate


Mai târziu cu 33 de ani, în octombrie 1771, un alt seism groaznic apare menționat în însemnările vremurilor. De data aceasta, a venit noaptea și ”multe ziduri s-au vătămat prin București”. Secolul următor a adus alte două cutremure de proporții.

În octombrie 1802, se arată în ”Din Bucureștii vechi”, a avut centrul în partea de sud a Greciei, dar s-a simțit până la Moscova. Atunci, se spune că ”blestemul” ar fi durat două minute și jumătate, iar ”mișcările solului semănau cu acelea ale valurilor”. O groază de clădiri s-au dărâmat din temelii. A fost numit ”cutremurul cel mare”, etichetă pe care bucureștenii au păstrat-o până aproape de timpurile noastre. 

Tot atunci s-a dărâmat jumătate din Turnul Colței, distrus mai târziu definitiv din ordinul primarului Pake Protopopescu. Cronicarul Dionisie Eclesiarhul spune că seismul a doborât turlele tuturor bisericilor din București și clopotnița cea vestită – Turnul Colței -, descrisă ca podoaba orașului, cu ceasornic. Cât despre viața oamenilor, același George Potra scrie că ”pretutindeni în oraș era un aspect jalnic, bisericile și casele erau desfigurate, unele n-aveau calcan și coșuri, altele erau teșite ca și cum o mână uriașă le-ar fi apăsat și distrus. Cărămizile zidurilor erau prăvălite prin curți și pe caldarâmurile străzilor, din care cauză pe unele nici nu se mai putea circula”.

Ipsilanti, speculanții și refacerea orașului

Odată pus orașul la pământ, Domnul Constantin Ipsilanti a ordonat refacerea lui imediată, din temelii. Și pentru că primii care au încercat să profite de pe urma dezastrului au fost zidarii și lemnarii, Ipsilanti a dispus prețuri maximale pe care aceștia le puteau practica. Iar Bucureștiul a fost refăcut, în câțiva ani. Mai mult, unele clădiri au fost consolidate atât de bine încât au rezistat și altor cutremure puternice. Iar câteva cartiere deveniseră, după refacere, chiar mai civilizate ca înainte.

În anii următori au mai fost însemnate câteva cutremure, însă care i-au speriat mai mult pe bucureșteni decât au produs daune. Printre ele se numără cel din 15 iunie 1803, când a fost afectată instalația de apă a bucureștenilor, astfel că foarte multe cișmele nu au mai putut fi folosite. Alte trei seisme mai importante au avut loc în anii 1804 și 1812.

CLICK pe fotogalerie pentru a vedea mai multe imagini din București după cutremurul din 4 martie 1977!

   

Mai citește:

Amintirile care îi bântuie pe supravieţuitorii cutremurului din '77: "Blocul s-a forfecat ca un tort iar etajele se prăbuşeau ca un domino”

EXCLUSIV Cât i-a trebuit lui Mărmureanu să scape viu la cutremurul din ’77: s-a ridicat de la masă, iar într-o secundă a căzut o grindă în spatele lui!

35 de ani de la cutremurul din 1977. Multe clădiri din Bucureşti se pot prăbuşi în cazul unui seism similar

FOTOGALERIE Imagini incredibile din Bucureştiul devastat de cutremurul din 1977


Blestemul pământului de la 1838

La 11 ianuarie 1838, un cutremur violent a ras din nou Bucureștiul și a ucis oameni. Ziarul ”România” scria la acea vreme că ”în seara zilei de 11 ianuarie, la ora 9 fără un sfert, clătinarea pământului a fost precedată de un șuier și un vâjâit atât de mare care au înghețat inimile tuturor de spaimă”.

Domnul Alexandru Ghica, aflat în acea seară la teatru, alături de o mare parte a boierimii, a asistat la scene terifiante în incinta clădirii. Panica i-a cuprins imediat pe cei din sală, care au început să se calce în picioare pentru a ieși din teatru. Doamnele leșinau pe capete, fiind târâte pe jos de ceilalți pentru a fi scoase din clădirea care se putea prăbuși.

În acea noapte, Domnul Ghica, alături de slujbași și de armată, a vizitat toate părțile Bucureștiului pentru a vedea cu ochii lui dezastrul produs. Același ziar ”România” a mai scris atunci că ”Domnul a potolit spaima, a liniștit lucrurile și a revărsat un izvor de mângâiere și de tărie de suflet în inimile tuturor.

Seismul a afectat puternic palatal domnesc, ale cărui ziduri crăpaseră de sus până jos. Manolache Florescu, marele agă de la acea vreme, a raportat a doua zi că, în București, au fost 8 morți, 14 răniți, 36 de case dărâmate cu totul și foarte multe locuințe care au suferit stricăciuni. Cutremurul de la 1838 a afectat toată țara, cele mai multe tragedii producându-se în sate, unde bisericile și casele oamenilor s-au dărâmat în număr foarte mare. 

1901: ”Catedrala se legăna”

La începutul secolului XX un alt seism i-a îngrozit pe bucureșteni, dar și pe oamenii din restul țării. În dimineața de duminică 18/30 martie 1901 s-a produs dezastrul. În Capitală, cei ieșiți la plimbare pe Calea Victoriei au înlemnit de spaimă. ”Ondulațiile erau așa de tari încât întreaga Catedrală Sf. Iosif parcă se legăna”, scriau ziarele din acele timpuri. Printre clădirile afectate atunci s-au numărat Palatul Poștelor și Palatul Justiției.

Vezi VIDEO cutremurător după dezastrul din 4 martie 1977 cu Bucureștiul pus la pământ:





Istoria pe scurt a marilor cutremure care au afectat Bucureștiul:

-8 august 1681 (7 - 8 grade Richter).
Are loc în timpul domnitorului Şerban Cantacuzino. „Pământul s-a cutremurat cât n-a mai pomenit altădată nimenea", descria Ilie Corfus.

-31 mai 1738 (7 - 8 grade Richter). S-a produs în timpul domniei lui Constantin Mavrocordat. „Într-un loc în apropierea Bucureştilor, pământul s-a căscat şi s-a făcut o groapă adâncă", scria cronicarul Constantin Dapontes. „Multe bolte şi ziduri ale mănăstirilor şi caselor au crăpat. Încă unile au şi căzut aici în Bucureşti. Iar afară multe biserici şi bolte s-au surpat de tot şi pământul pe alocurea s-au despicat şi au eşit apă cu miros de iarbă de puşcă şi de pucioasă". Academicianul Gr. Ştefănescu scria, într-un studiu publicat la 1901, că în timpul seismului din 1738, clopotele bisericilor au început să sune singure.

-26 octombrie 1802, ora 12.55 (7,9 grade Richter). A durat 2 minute şi jumătate, timp în care „mişcările solului semănau cu acelea ale valurilor", iar o mulţime de clădiri s-au dărâmat cu totul, altele s-au zdruncinat puternic şi au crăpat de sus până jos. Celebră a fost ruperea în două a turnului Colţea: „S-a rupt turnul cel înalt, Colţea, care era podoaba oraşului, iar din casele boiereşti şi din cele de obşte puţine au scăpat zdravene", notau cronicarii. Dionisie Eclesiarhul spunea: „S-a cutremurat pământul foarte tare, de au căzut toate turlele bisericilor oraşului, cu ceasornic, au căzut şi s-au sfărâmat, şi era atunci mare frică".

-23 ianuarie 1838 (7,5 grade Richter).
Raportul întocmit de prefectul poliţiei arată că au fost 8 morţi, 14 răniţi, 36 case dărâmate în întregime şi multe cu stricăciuni serioase.

-10 noiembrie 1940, ora 3.39 (Magnitudine 7,7 grade pe scara Richter).
Faza critică a durat în jur de trei minute. Efectele au fost devastatoare, mai ales în centrul şi sudul Moldovei, dar şi în Muntenia, iar numărul victimelor a fost estimat la 1.000 de morţi şi 4.000 de răniţi, majoritatea în Moldova. În Bucureşti au fost înregistraţi circa 300 de morţi, majoritatea la prăbuşirea blocului Carlton.

-4 martie 1977, ora 21.22 - magnitudine 7,2 pe scara Richter.
Cele mai multe victime şi pagube s-au înregistrat în Bucureşti.

Vezi VIDEO din București după marele cutremur de la 10 noiembrie 1940:

 


Dacă ţi-a plăcut ştirea, dă-ne LIKE pe Facebook AICI


citeste totul despre: