O companie suedeză vrea să construiască în Bucureşti o centrală termică pe bază de deşeuri

Compania Usistall AB din Suedia intenţionează să contruiască în Capitală o centrală de cogenerare pe bază de deşeuri, energia termică produsă urmând să fie furnizată RADET Bucureşti.

Pe ordinea de zi suplimentară a şedinţei extraordinare a Consiliului General al Municipiului Bucureşti a fost introdus un proiect de hotărâre pentru aprobarea unui acord de principiu între Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice (RADET) Bucureşti şi Usitall AB, care vizează termenii şi condiţiile principale pentru furnizarea în viitor de energie termică regenerabilă de la centrala de cogenerare ce urmează a fi construită în Capitală de compania suedeză.

Avantajele proiectului

În expunerea de motive care însoţeşte proiectul de hotărâre se arată că majoritatea capacităţilor de cogenerare din Bucureşti au durata de viaţă depăşită şi se bazează exclusiv pe combustibili fosili, cu o estimare de creştere continuă a preţului de achiziţie cu impact direct în preţul energiei termice vândute exclusiv de către RADET. Totodată, randamentele scăzute de funcţionare ale acestor centrale (aproximativ 35%) au un impact major în preţul final de vânzare a agentului termic. „Construcţia unor noi capacităţi în zone în care există deficit de energie termică ar avea un efect imediat în reducerea pierderilor tehnologice precum şi în îmbunătăţirea calităţii serviciului de furnizare a agentului termic pentru aceste zone”, se mai arată în text. În plus, contrucţia unei noi centrale de cogenerare de înaltă eficienţă ar reduce dependenţa de un singur furnizor, cu efecte benefice în scăderea preţurilor de achiziţie a agentului termic. „Energia regenerabilă obţinută din incinerarea deşeurilor reprezintă, în majoritatea oraşelor europene cu termogicare, soluţia principală de furnizare de energie ieftină”, se mai spune în text. Centrala va trata ecologic în instalaţiile de cogenerare 30-35% din deşeurile municipale generate în Bucureşti.

În text se mai arată că prin derularea acestui proiect, Bucureştiul ar evita declanşarea procedurii de infrigement cu privire la depozitarea deşeurilor. Finaţarea proiectului precum şi costurile asociate acestuia vor fi suportate integral de investitor. Suma care ar urma să fie investită prin proiect este de 200 de milioane de euro, fiind create aproximativ 300 de noi locuri de muncă. Municipalitatea va putea intra oricând în proiect în calitate de proprietar parţial sau integral. „Nu există riscuri ale municipalităţii în acest proiect”, se spune în text. Energia regenerabilă „low-cost” care ar fi obţinută ar fi mai ieftină întotdeauna comparativ cu energia bazată pe combustibili fosili.

Preţul energiei termice livrate nu va depăşi nivelul de piaţă

Potrivit textului acordului de principiu, Usitall AB este o societate suedeză, deţinută de municipalitatea Linköping, cu o experienţă vastă de peste 50 de ani în dezvoltarea şi operarea de centrale de cogenerare pe bază de surse regenerabile. În text se mai arată că Usitall şi-a exprimat interesul pentru a dezvolta în Bucureşti o centrală de cogenerare, în măsura în care va considera că aceasta este fezabilă. Astfel, proiectul va începe prin întocmirea unui studiu de fezabilitate privind, între altele, fezabilitatea financiară, tehnică, legală şi de mediu a proiectului. Usitall AB intenţionează să constituie o societate pentru implementarea proiectului. 

Preţul de cumpărare a energiei termice nu va depăşi preţul mediu de piaţă al energiei termice livrate în reţeaua de termoficare a Bucureştiului, nici în condiţiile în care piaţa ar fi liberalizată. RADET se angajează să cumpere anual de la societatea înfiinţată o cantitate minimă de energie termică corespunzătoare unei capacităţi de producţie evective de 40MW. Contractul de cumpărare de energie termică va fi pe termen lung, cu o durată de cel puţin 20 de ani de la data de operare a centralei.

Într-un studiu care însoţeşte proiectul de hotărâre sunt prezentate trei amplasamente pentru realizarea investiţiei. Primul amplasament este situat lângă CET Vest, în curtea RADET, pe locul fostului incinerator de deşeuri municipale al Bucureştiului. Al doilea amplasament este situat în baza RATB din strada Nicolae Teclu. Cel de-al treilea amplasament se găseşte în comuna Chiajna, pe teritorul administrativ Domneşti, judeţul Ilfov.

Lipsă de cvorum

Proiectul de hotărâre nu a fost însă aprobat de CGMB, din lipsă de cvorum. De altfel, la şedinţă au luat parte doar 28 de consilieri municipali, din grupul PDL-PNG-PRM. Înainte de supunerea la vot a proiectului, singurul consilier municipal de la PRM prezent la şedinţă, Nicuşor Stan, care nu a fost de acord nici cu introducerea proiectului de hotărâre pe ordinea de zi, s-a ridicat şi a ieşit din sală. Consilierii municipali au luat o pauză de câteva minute, timp în care au încercat să-l convingă pe Stan să susţină proiectul. PRM-istul a revenit în sală după pauză, dar a dispărut din nou înainte de vot. Astfel, cvorumul la limită a fost pierdut, iar proiectul nu a fost supus votului.

La şedinţă nu a luat parte nici primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, care participa la Spitalul Colţea la o întâlnire cu medicii din spitalele administrate de municipalitate. Şedinţa a fost convocată de consilierii municipali, iar expunerea de motive care însoţeşte proiectul de hotărâre referitor la centrală este semnat tot de aceştia, fără a fi precizat însă niciun nume.

Primăria Capitalei intenţionează să deruleze un alt proiect împreună cu Consiliul Județean Ilfov, prin care ar urma să fie construit un incinerator de deșeuri în valoare de 310 de milioane euro. Proiectul are ca scop reducerea cantității de deșeuri din București și Ilfov prin transformarea acestora în energie. Costul investiției ar urma să fie asigurat în proporție de 50% din fonduri europene. Proiectul de hotărâre a fost respins până acum de trei ori de CGMB.

„Sunt mai multe proiecte care sunt pornite de genul ăsta pentru Bucureşti, acum era doar un accept de principiu, urmând să vedem care din ele va fi soluţia finală care va avea finanţarea de la Uniunea Europeană şi aşa mai departe. Niciunul nu este în fază finală de a fi implementat, toate sunt pe montaje financiare, pe aprobări de principiu. În momentul în care vom avea ceva clar, Consiliul se va pronunţa din nou şi va da drumul la lucrări”, a declarat pentru bucuresti.adevarul.ro viceprimarul general Mircea Raicu. Acesta a mai arătat că firma suedeză are nevoie de acest acord de principiu pentru a putea căuta finanţări.
 
Compania suedeză a mai propus şi altor oraşe din ţară construirea unor astfel de centrale, precum Ploieşti, Suceava, Tulcea sau Galaţi.