Evazionişti cu motorină, trimişi la închisoare. Cum au prejudiciat statul prin firme-fantomă

Ioan Huluban şi Ioan Galiş vor sta patru ani în închisoare FOTO Facebook

Şase oameni de afaceri au fost condamnaţi definitiv, după patru ani de procese, într-un dosar de evaziune fiscală, cu un prejudiciu de peste 800.000 de lei. Cu excepţia unuia, care a primit pedepse cu suspendare, toţi ceilalţi au ajuns după gratii. Prima instanţă a aplicat pedepse cu executare pentru doar doi inculpaţi.

Potrivit procurorilor DIICOT Sălaj, care au instrumentat cazul, dosarul vizează achiziţii de motorină prin intermediul unui circuit evazionist. Prejudiciul total este de aproape 850.000 de lei, reprezentând TVA şi impozit pe profit.
Cei şase oameni de afaceri - sălăjenii Ioan Huluban, Ioan Galiş şi Sztojka Francisc, sătmăreanul Olah Tiberiu, bihoreanul Viorel Ştiube şi mehedinţeanul Stănescu Cina - au fost trimişi în judecată în 2016, printre acuzaţiile aduse numărându-se nu doar evaziune fiscală, ci şi constituirea unui grup infracţional organizat şi spălare de bani.
Prima instanţă, Tribunalul Sălaj, i-a achitat pentru ultimele două infracţiuni şi i-a trimis după gratii doar pe Sztojka Francisc şi pe Olah Tiberiu. Ceilalţi fie au primit pedepse cu suspendare, fie au fost achitaţi. În urma apelului judecat de Curtea de Apel Cluj, în această săptămâna instanţa a dispus o soluţie definitivă care îi trimite la închisoare pe cinci dintre inculpaţi.

Achitat de prima instanţă, Ioan Galiş îşi va petrece următorii patru ani în detenţie, o sentinţă similară fiind pronunţată şi pentru Ioan Huluban, căruia judecătorii sălăjeni îi aplicaseră o pedeaspă de doi ani cu suspendare pe un termen de încercare de patru ani. Tot patru ani cu executare a primit şi Viorel Ştiube, şi el achitat la Sălaj.

Curtea de Apel Cluj a menţinut pedepsele acordate în primă instanţă pentru inculpaţii Sztojka Francisc, Olah Nicolae Tiberiu şi Stănescu Cina, respectiv pedepse de 1 an şi 6 luni cu suspendare, 4 ani cu executare şi 6 ani cu executare, pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală.
Pentru toţi cei şase, instanţa a intezis, pe o durată de 2 ani după terminarea executării pedepsei principale, dreptul de a alege şi de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi de a desfăşura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală.

Sechestre şi popriri

De asemenea, inculpaţii au fost obligaţi să achite către bugetul de stat, în solidar cu părţile responsabile civilmente, peste 190.000 de lei, la care se adaugă accesoriile aferente care se vor achita începând cu data scadenţei debitului şi până la plata efectivă a prejudiciului.

În vederea recuperării în întregime a prejudiciului creat bugetului statului prin comiterea infracţiunilor de evaziune fiscală şi complicitate la evaziune fiscală, magistraţii clujeni au dispus, până la concurenţa prejudiciului de 849.000 de lei, luarea măsurilor asiguratorii ale sechestrului asupra oricăror bunuri mobile sau imobile aparţinând inculpaţilor şi părţilor responsabile civilmente şi popririi (în limitele prevăzute de lege) sumelor de bani datorate cu orice titlu inculpaţilor şi părţilor responsabile civilmente de către o a treia persoană.

Circuit evazionist

Cercetările procurorilor DIICOT Sălaj au stabilit că începând cu anul 2010, pe raza mai multor judeţe au funcţionat societăţi de tip „fantomă” controlate de cei şase şi folosite cu scopul de eluda bugetul de stat, sumele de bani obţinute în urma activităţilor de evaziune fiscală şi delapidare intrând în posesia membrilor grupării.
"Societăţie fantomă erau înfiinţate pe numele unor persoane cu o condiţie materială precară, în scopul deschiderii unor conturi bancare, obţinerii  de carduri şi emiterii de facturi fiscale fictive în interesul societăţilor comerciale aparţinând liderilor  grupului de criminalitate organizată. Sumele plătite prin conturile societăţilor fantomă erau ridicate în numerar sau de la ATM-uri imediat după plată şi se reîntorceau în posesia societăţilor cu activitate economică reală, administrare de suspecţi care foloseau aceste societăţi fantomă", precizau anchetatorii în 2014, după efectuarea a zeci de percheziţii pe raza judeţelor Sălaj, Satu Mare, Bihor, Hunedoara, Dolj, Prahova, Constanţa şi a municipiului Bucureşti.

Afaceriştii introduceau aceste sume în cadrul societăţilor pe care le administrau, cu titlu de împrumut asociat sau creditare firmă, creând  aparenţa legalităţii acestor sume. După folosirea acestor societăţi de tip „fantomă”, părţile sociale erau cesionate către cetăţeni străini pentru a se acredita ideea că  pasivul şi activul societăţilor au fost preluate de către aceştia din urmă, împreună cu evidenţa contabilă a acestor societăţi, care în realitate nu există, aceste cesiuni fictive fiind realizate pentru inducerea in eroare a organelor fiscale.

Vă recomandăm să mai citiţi:

Lovitură pentru DIICOT Sălaj. Nulitate absolută a rechizitoriului unui dosar cu nume grele din magistratură, poliţie şi învăţământ

Un dosar de evaziune fiscală, minge de ping-pong între judecători şi procurori