În conflictul privind o ştire DPA despre ziua Marii Unirii de la 1918,
germanii s-au grăbit să cedeze şi au înlocuit incriminatul cuvânt
„Anschluss“. Intactă rămâne doar problema reacţiilor celor ce-i acuză.
Cine
a crezut că interviul cu Viorica Dăncilă publicat în revista „Q Magazine“ de
Floriana Jucan a fost doar un accident se înşală. Lavinia Şandru ne-a demonstrat
că odele aduse primei femei-premier din istoria României sunt un plan bine pus
la punct de consilierii PSD.
Aşa cum se întâmplă după orice tip de victorie politică majoră care
schimbă datele istoriei unei ţări sau ale unui continent, influenţând în
mod cert întreg peisajul geopolitic, fenomenul BREXIT, ajuns la apogeul
evoluţiei sale, începe să-şi devoreze proprii actori, eroi ai unei
piese de teatru ciudate şi surprinzătoare.
Lansarea proiectului
,,România educată”, un proiect naţional iniţiat de preşedintele Klaus Iohannis,
vine să arate, odată în plus, cât este România de înapoiată în materie de
educaţie. Distrugerea sistematică a educaţiei, făcută în ultimii ani de către
cei care s-au perindat la putere, are consecinţa că sunt năruite nu numai
şcolile (adică, infrastructura), dar şi, sau mai ales, oamenii care învaţă sau
care predau în aceste şcoli.
Spre deosebire de predecesorul său, Jean-Claude
Juncker nu vrea un al doilea mandat la şefia Comisiei Europene. Decizia lui a
obligat toate familiile politice europene să caute un succesor. Unele dintre acestea
au numit deja die Spitzenkandidaten,
adică pretendenţii care vor conduce campaniile din mai 2019. Iată cum arată
tabloul candidaţilor, cu mai puţin de jumătate de an înainte de scrutinul
pentru PE:
Un sistem în care eşti ţinut cu forţa nu e un sistem moral. Un sistem în care eşti obligat să participi împotriva voinţei tale e un sistem ticălos.
Am citit cu ochii mari cât cepele relatările de
presă referitoare la ceea ce a spus şi cum şi-a îngăduit să vorbească în faţa
Comisiile de cultură ale Parlamentului preşedintele-director general al TVR,
Doina Gradea. Am urmărit şi înregistrările audio şi nu mi-a venit să îmi cred
urechilor.
Astă seară a avut loc la Cotroceni lansarea
proiectului „România Educată”, Viziune şi
strategie 2018-2030. Foarte bună organizarea, cu o audienţă selectă din toată ţara. Întrebarea este: ce
impact va avea asupra evoluţiei ulterioare a educaţiei? Voi analiza Proiectul „România
Educată” într-o serie de articole. Astă seară doar cadrul general în care apare
acest proiect şi ce şanse are să impulsioneze schimbarea în bine a educaţiei.
260 de oameni au fost răniţi în Franţa, în timpul protestelor Vestelor Galbene care s-au întins în toată ţara, în ultimele trei săptămâni. Trei oameni au murit, şi peste 400 au fost arestaţi în Paris.
În timpul sărbătorii de Sfântul Andrei şi a Zilei Naţionale a României,
de 1 decembrie, la Centenar, s-a desfăşurat la Buenos Aires cel mai
important summit internaţional al sfârşitului de an, care a reunit cele
19 cele mai dezvoltate state industrializate ale lumii şi Uniunea
Europeană.
Pentru a înţelege ce se întâmplă în Franţa, este
nevoie a cunoaşte natura mişcării „vestelor galbene“. Este dificil a califica
această mişcare de protest spontană care s-a extins pe întreg teritoriul Franţei
şi care a început prin a avea o revendicare concretă, transformată în prezent
în mai multe revendicări, din ce în ce mai diverse.
Un om cu multă experienţă politică, pe care-l respect, îmi spunea
recent: „Nu trebuie jucat pe extreme. Trebuie jucat pe centru, pentru
Statul Român“.
Începând cu anul 2017 au
intervenit o serie de modificări fiscale, ce au avut un impact asupra cotelor
de întreţinere, peste care au venit şi majorările operate de furnizorii şi
prestatorii de servicii.
Moda paradelor militare e veche de când lumea. Egiptenii antici,
persanii sau romanii celebrau victoriile militare prin defilări în faţa
propriilor cetăţeni. Cea mai veche, mai mare şi mai grandioasă astfel de
manifestaţie în Europa modernă este parada militară de Ziua Bastiliei,
desfăşurată aproape fără excepţie în ziua de 14 iulie a fiecărui an din
1880 încoace, la Paris, pe bulevardul Champs-Élysées.
PSD-ALDE nu mai are
majoritatea în Camera Deputaţilor,în urma plecării a patru parlamentari la
partidul lui Victor Ponta. Fostul premier se declară dispus să negocieze un vot
pentru debarcarea Guvernului Dăncilă, dar cu condiţia ca postul de premier să
nu revină lui Ludovic Orban. Dar nu despre asta este vorba, în primul rând.
România este o ţară cu un potenţial enorm la care deseori ne place să facem referire. O şansă însă nefructificată, pe care parcă o conservăm pentru zilele mai puţin însorite ce poate ne vor aştepta în viitor. Din păcate, acest moment de cumpănă pare mai aproape ca niciodată.
Entuziasmul a fost cuvântul de ordine al evenimentelor
din 1918, fără îndoială, momentul zero al istoriei românilor. Presa nu a făcut
decât să capteze şi să transmită această stare de beatitudine a naţiunii noastre
nou formate.
Situaţia politică de la Chişinău a devenit fluidă în contextul apropierii campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019. Astfel, că scandalurile şi complicităţile de tot felul întregesc un tablou politic sumbru, marcat de jocurile de culise dintre Vladimir Plahotniuc şi Igor Dodon, după ce oamenii "oligarhului cel bun" au dat drumul pomenilor electorale şi al promisiunilor de tot felul.
Ca orice eveniment istoric îmbrîncit în mit, Marea
Unire e un subiect periculos. Suta de ani pe care o aniversăm are
probleme la ambele capete ale fundiţei. Şi la origine şi la destinaţie.
La 27 noiembrie 2018, Departamentul de Stat dădea publicităţii un
comunicat deosebit de dur la adresa autorităţilor maghiare, rezumat de
purtătorul de cuvânt Heather Nauert în felul următor:
În ce limbă se desfăşoară şedinţa comună de
guvern România – Republica Moldova din 22 noiembrie 2018?... În limba română, fireşte.
Ei sunt cei ce vor lătra cu lupii. Dacă politicienii se complac a fi
molii pe Centenarul dezbinării noastre, câinii sunt antemergătorii
noului marş rusesc. Curios cum s-au găsit taman nişte actori să-şi asume
ingratul rol. Şi, mai grav, în fruntea lor, un ofiţer de informaţii în
rezervă. Oare cum trebuie pedepsită trădarea în vreme de pace?
În Timişoara s-au alocat
180.000 de lei pentru mutarea în oraş a unui festival de film din Mediaş. Totul s-a întâmplat atunci când viceprimarul Dan Diaconu a propus, în
Consiliul Local, organizarea la Timişoara a „Festivalului Filmului Central
European“.
Eram studentă
când am aflat povestea criminalului de război Androhov din Bulci. Făceam parte
din Asociaţia culturală Ariergarda din Timişoara şi am început să investigăm
cazul unui posibil criminal de război, un soi de doctor Mengele, care lucra
într-un lagăr şi care s-ar fi refugiat la finalul conflagraţiei mondiale în
comuna Bata, satul Bulci, judeţul Arad.
Aveam vreo 14 ani
pe atunci şi adormeam seara cu groaza că o să pice şi peste noi o bombă până
dimineaţă. La vecinii încă iugoslavi era război, asta auzeam peste tot, iar
lăţimea Dunării nu mai părea destulă ca să ne separe de o lume a violenţei şi a
morţii. În unele nopţi puteam să jur că se aude bubuitul rachetelor de
croazieră.
Dacă aveţi 4.000 de lei şi vreţi să faceţi o
petrecere într-un loc sofisticat din Timişoara, Sala Baroc a Muzeului de Artă
din oraş ar fi o super-idee. Arată bine, deşi are 262 de ani vechime. Ar mai
trebui să adăugaţi nişte bănuţi dacă vreţi, spre exemplu, catering, scaune,
staţie, hol şi aşa mai departe.
Săptămâna aceasta am împlinit un an de când locuiesc în Bucureşti. Aşteptam ziua respectivă de vreo două luni, ca pe un soi de aniversare ciudată, însă mi-am adus aminte de ea abia seara târziu. Mă întorceam de la lucru, ieşisem de la metrou şi nu mai nimeream să deschid umbrela, să răspund la telefon şi să alerg spre autobuz. Atunci „m-a lovit“: acum un an ajungeam în Gara de Nord cu două trolere şi un vagon de speranţă.
