Primele sate, oraşe şi târguri din Moldova medievală: care erau principalele centre economice ale statului moldovean

Primele sate,
oraşe şi târguri din Moldova medievală: care erau principalele centre economice
ale statului moldovean

Moldova medievală. FOTO www.istoria.md

În Moldova, încă dinainte de întemeierea statului, au existat aşezări în care populaţia vremii locuia organizat. Astfel, au apărut primele târguri, mai mici sau mai mari, pe teritoriul actual al Moldovei.

Încă din secolul XIII, târgul Baia (n.r. – în prezent comună din judeţul Suceava), viitoarea capitală a statului moldovean, a fost întemeiat de către saşii care au trecut Carpaţii. Acest târg a rămas vreme de zeci de ani cel mai mare oraş din Moldova.

„Aci se pare că a fost prima reşedinţă a domnilor moldoveni; n’a păstrat însă mult timp această situaţie, deoarece pe vremea lui Petru al Muşatei, Suceava îi luase locul. Baia a avut mult de suferit cu prilejul războiului din 1467, dintre Ştefan cel Mare şi Mateiaş, regele Ungariei; atunci s’a dat fac oraşului chiar de ai noştri pentru a produce panică în rândurile duşmanilor. În secolul al XVI-lea, mai erau aici cam 6000 de Saşi şi Unguri; în secolulul al XVII-lea, nu mai rămăseseră însă decât vreo 600, locul lor fiind luat de Români”, a arătat istoricul Constantin Giurescu în „Istoria Românilor”.

Târgul Siret (n.r. – în prezent oraş din judeţul Suceava) a fost pomenit pentru prima oară la data de 1 mai 1384, într-un document adresat voievodului Petru Muşat de către locuitorii germani veniţi din Galiţia. În anul 1371, aici este înfiinţat primul episcopat de pe teritoriul Moldovei. Siret-ul era şi punct de vamă, pe acolo trecând toate mărfurile ce intrau şi ieşeau din ţară.

„In 1421, târgul Siret cu tot ce se ţine de el şi cu toate veniturile a fost dat de Alexandru cel Bun fostei sale soţii Rimgaila, cât va trăi ea. După toate probabilităţile, şi acest târg este anterior întemeierii Moldovei”, a explicat Constantin Giurescu.

Suceava este menţionată documentar pentru prima dată într-un document de la data de 14 februarie 1388, prin care domnitorul Petru Muşat îl anunţă, din Cetatea Sucevei, pe regele polon Vladislav Iagello, că îl poate împrumuta doar cu 3.000 de ruble de argint şi nu cu 4.000, aşa cum au discutat la început.

„Suceava era şi punctul unde se plătea <<vama principală>> atât pentru mărfurile importate cât şi pentru cele exportate: ne-o spune lămurit acelaşi privilegiu comercial din 1408 acordat Liovenilor”, a menţionat acelaşi Constantin Giurescu.

Târgu Neamţ avea mai ales populaţie „nemţească” şi ungurească

Târgul Neamţului era locul unde domnitorii poposeau din expediţiile făcute atât prin ţară, cât şi în afara statului. Aşezarea este anterioară întemeierii Moldovei şi a apărut la scurt timp după ridicarea Cetăţii Neamţului.

„Nu s’a stabilit încă, nefăcându-se cercetări speciale şi săpături, vechimea acesteia din urmă; ea pare a fi însă din secolul al XIII-lea sau începutul celui de al XIV-lea. La adăpostul  cetăţii s’a ridicat târgul, având la început mai ales populaţie <<nemţească>> şi ungurească, apoi însă din ce în ce mai mult, românească”, a precizat Constantin Giurescu.

Bacăul, Sascutul, Târgu Trotuş şi Adjudul sunt şi ele aşezări întemeiate înainte de descălecatul lui Bogdan. Conform istoricilor, Bacăul era punct vamă pentru mărfurile ce erau exportate sau importate din Ţara Românească.

Oraşul Piatra Neamţ, cunoscut la începutul secolului XV ca „Piatra lui Crăciun”, se pare că a apărut înainte de domnia lui Alexandru cel Bun, existând unele izvoare istorice care ar arăta că aşezarea ar fi chiar mult mai veche, fiind înfiinţată dinainte de întemeierea Moldovei.

Oraşul Romanul a apărut în perioada domnitorul Roman I (1391 – 1394), al cărui nume îl şi poartă. Această localitate a purtat în secolul al XV-lea numele de „Târgul de Jos” sau „Cetatea Nouă”.

Iaşiul - punct de vamă secundar pe drumul „către ţinutul tătăresc”

Iaşiul este o aşezare străveche, anterioară întemeierii Moldovei. Numele acestei localităţi apare pentru prima dată în documentele moldovene din anul 1408, când Iaşiul este pomenit ca punct de vamă secundar pe drumul „către ţinutul tătăresc”.

Hârlăul este pomenit care în primul document interne moldovean, ce datează din timpul domniei lui Petru Muşat, din data de 1 mai 1384. La sfârşitul documentului este scris: „în târgul Hârlău, la curtea mamei noastre prea iubite”.

Înainte de întemeierea Moldovei, au luat viaţă şi Vasluiul şi Bârladul. „Bârladul era un centru însemnat, încă din această vreme. În tratatul dela Lublin, încheiat în 1412, în care se vorbeşte de o eventuală împărţire a Moldovei între Polonia şi Ungaria, se menţionează că într’un atare caz, Iaşii şi Cetatea Albă vor reveni celei dintâi, iar Bârladul şi Chilia, celeilalte”, arată istoricul Constantin Giurescu.

Galaţiul este de asemenea o aşezare destul de veche. Acesta este menţionat în diverse documente ale vremeii, devenind un târg important prin prisma amplasării sale aproape de Dunăre.

La vremea respectivă au mai existat două târguri importante, ce au dispărut între timp. Târgul Sărata, aflat pe partea stângă a Prutului, în actualul raion Cahul din Republica Moldova şi Târgul Oltenii au avut o însemnătate importantă în Moldova medievală, însă între timp acestea nu mai există.

Alte ştiri pe această temă: 

Ciuma, boala care a afectat cel mai mult Moldova medievală: „Au murit mulţi oameni, că nu-i pute îngropa“

Misterioşii călăreţi de elită ai armatelor româneşti. Cine au fost războinicii români care au rivalizat cu puternicii cavaleri ai Apusului

FOTO Cum arăta, de fapt, un buzdugan în vremea lui Mircea cel Bătrân. Fragment vechi de cel puţin 800 de ani descoperit de un amator lângă Bistriţa

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările