Surprinzătoarea afacere „2 în 1“ a unui oltean: legume crescute în apă şi peşti de Nil. „Învăţ pe pielea mea“
0
O numeşte afacerea viitorului şi mizează pe faptul că românii vor fi interesaţi să mănânce sănătos, aşa că un tânăr din Olt va începe să producă legume crescute în apă, dar şi peşte dintr-un soi popular în alte părţi ale globului.
Un tânăr dintr-o familie de legumicultori din Olt a decis, după şapte ani de muncă în străinătate, să producă legume în sistem acvaponic. În bazine construite în interiorul solarului creşte peşti, iar aceştia produc, la rândul lor, substanţele necesare plantelor.
Apa cu nutrienţi ajunge într-un bazin special, este filtrată şi pompată pe canale suspendate în care ulterior vor creşte legumele, pe suport din polistiren, pietriş sau alte materiale. Este o provocare, afacerea pornind-o fără expertiză şi fără vreun ajutor.
A cheltuit, în schimb, tot ce a adunat lucrând în afara ţării, dar şi banii obţinuţi de părinţi în urma vânzării unui apartament. De altfel, noua investiţie încă „înghite“ banii pe care familia reuşeşte să-i producă din legumicultura în sistem clasic.
Apa cu nutrienţi este pompată pe canale suspendate. Aici vor creşte, pe suport special, legumele
„Am lucrat în străinătate 7 ani, dar nu în domeniu. Am lucrat ca şofer, am făcut şi taximetrie de tip Uber. Legumicultură am învăţat de la bunici, şi acum cultivăm legume în câmp, ardei şi vinete în special, de fapt ce obţinem investesc tot aici, pentru că nu am identificat nicio posibilitate de a obţine fonduri europene pentru acest domeniu. Ar fi fost ceva, pe fonduri elveţiene, însă am aflat târziu“, spune Gabriel Vanghelie.
„Mi-am dat seama că nu e bine, am construit din nou…“
Gabriel a văzut acest sistem de creştere a legumelor în Anglia şi şi-a spus că este ceea ce vrea să facă în ţara lui. A pornit singur, încrezător în forţele propria. S-a apucat să construiască bazinul, în solarul de legume. În scurt timp şi-a dat însă seama că nu e ce trebuie şi că trebuie reconstruit. A doua oară a apelat la un specialist din Bucureşti.
„Am construit bazinul de capul meu, mi-am dat seama că nu e ce trebuie, era prea mic, am greşit, am construit din nou, a doua oară cu ajutorul unui specialist din Bucureşti“, a povestit tânărul.
S-a apucat de treabă în urmă cu un an şi jumătate, iar în două luni speră că va cultiva salata.
Bazinul a fost proiectat iniţial şi realizat chiar de tânăr, ulterior cerând ajutorul unui specilist FOTO: arhiva personală Gabriel Vanghelie
Pentru că legumele crescute astfel sunt „curate“, fără tratamente de tot felul, speră la un preţ mai bun. Chiar şi la preţul salatei crescute în pământ ar fi profitabil, pentru că ciclul de producţie este mai scurt, de 26-35 zile, faţă de 40-45 în sistem clasic, asta pe timp de vară. Ar putea să producă cel puţin 5-6 cicluri, însă în funcţie de anotimp cresc şi costurile de menţinere a temperaturii necesare peştilor. Cu certificarea bio încă e foarte greu, specialiştii pe care i-a contactat l-au lămurit că nu au mai făcut asta, aşa că a căutat firme în afara ţării.
Vara, în solarul în care sunt construite bazinele e nevoie de plasă de umbrire, pentru că peştilor le este necesară apa la o anumită temperatură, însă soarele încălzeşte mult prea tare. Când ziua se micşorează, din contră, pentru plante, de data aceasta, e nevoie suplimentar de lumină. Pentru toate acestea a investit într-un sistem de panouri solare, astfel încât costurile cu energia să nu fie foarte mari.
Tânărul a început lucrările cu un an şi jumătate în urmă FOTO: arhiva personală Gabriel Vanghelie
„Învăţ pe pielea mea. Prima dată am adus peştii şi din cauza întreruperilor de current, cum se întâmplă des la noi, aici, la Pleşoiu, au murit. A rămas unul singur. Am cumpărat alţii, de la grădina botanică din Bucureşti, este acolo cineva care îi aclimatizează. Vara îi ţine într-o fântână, iarna în bazine“, a mai povestit fermierul. Cert este că la un moment dat totul ar trebui să funcţioneze în armonie. Peştii să crească şi să se înmulţească suficient de mult, cantitatea de dejecţii să fie suficientă pentru a asigura apei care este pompată pe canale tot ceea ce le este necesar plantelor, iar ulterior, când peştii se înmulţesc peste necesar, aceştia să aducă şi ei venit.
Peştii de Nil, varianta aleasă de oltean
Peştii care populează bazinele de la Pleşoiu sunt Tilapia, cunoscuţi şi ca „peştii Sfântului Petru“. Nu au probleme la suprapopularea bazinului şi nu se confruntă cu prea multe boli, deşi sunt destul de greu de procurat şi sunt sensibili dacă apa nu are temperatura necesară. Pentru a se înmulţi au nevoie de o temperatură de cel puţin 26 grade Celsius, mai spune antreprenorul. „Sunt peşti de Nil, iubesc apa mai caldă“, spune Gabriel, care speră să-i obişnuiască pe consumatori şi cu gustul peştelui Tilapia, atât de preţuit în Israel, spre exemplu, dar şi în ţări din sudul Europei. „Am investit până acum aproximativ 50.000 euro, dar cred că este nevoie de încă pe atât. Ce câştigăm din legumicultură investim tot în asta. La un moment dat va şi produce.
Chiar şi la un preţ minim, de 1 leu/bucată, cum se vinde salata obişnuită, la 8.000 bucăţi pe lună înseamnă ceva. Mai am de implementat sistemul de monitorizare computerizată, astfel încât să am pe telefon toate informaţiile de care am nevoie, să fiu avertizat dacă scade temperatura, nivelul apei, lucruri tehnice, mai sunt lucruri de făcut. Dar nu e la fel de multă muncă, aşa cum e în sistemul classic. Munceşti, într-adevăr, când pui seminţele la germinat, apoi când le pui în pahare, dar nu e la fel de muncă. M-am gândit la salată, dar poţi să pui şi ardei, roşii“, a precizat fermierul.
Peştii ajunşi la maturitate vor fi vânduţi
Nu are asigurată desfacerea salatei pe care urmează să o producă, însă speră să nu fie o problemă. A încercat discuţii cu marii retailer, n-a ajuns însă la vreo înţelegere certă. Retailerii ar fi, în schimb, mai interesaţi să-i cumpere peştii, care vor deveni, la rândul lor, o sursă importantă de venit, un produs al afacerii. Se înmulţesc repede şi o parte vor merge la vânzare.
Student din toamnă
Gabriel Vanghelie a plecat să muncească în străinătate imediat după liceu. A visat, cândva, să studieze Jurnalismul. Acum vrea să se perfecţioneze în domeniul din care a ales să facă o afacere, aşa că din toamnă va merge, speră, la facultate, să studieze legumicultura. „E genul de afacere puţin a viitorului, chiar dacă acvaponia se practică din antichitate. La noi este puţin cunoscut domeniul. Am învăţat multe de la bunicii mei, grădinari, însă vreau să aflu şi bazele ştiinţifice“, a mai spus tânărul.
Se încarcă comentariile...
