Păşunea dintr-o comună i-a învrăjbit pe crescătorii de animale şi pe politicieni: „Nu vor asociaţie, pierdem şi anu’ ăsta!“, „Vor să dispună ei de bani!“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Crescătorii de animale de la Coteana au ajuns cu protestul până la Slatina, la şefii consilierilor PNL FOTO: Adevărul
Crescătorii de animale de la Coteana au ajuns cu protestul până la Slatina, la şefii consilierilor PNL FOTO: Adevărul

Deşi 1 martie este termenul limită pentru închirirea sau consesionarea păşunilor către crescători, într-o comună din Olt conflictul între aleşii locali şi crescători a atins o culme periculoasă, cei din urmă riscând să piardă subvenţia.

În joc sunt sume importante, cel puţin 100 euro pentru fiecare hectar de teren închiriat/concesionat, iar crescătorii de animale din comuna Coteana se plâng de faptul că reprezentanţii PNL din consiliu se opun aprobării acestor închirieri de păşune. Au fost până acum patru şedinţe organizate, de la care, spune primarul comunei Coteana, Vasile Costea (PSD), consilierii PNL s-au retras sau nu s-au prezentat, astfel că va trece termenul de 1 martie, termen limită pentru închiriere, iar crescătorii rămân fără subvenţie.

În Consiliul local Coteana forţele politice sunt aproape în echilibru, PSD având şase consilieri, iar PNL, 5. Pentru că este o hotărâre pentru care e nevoie de două treimi din votul consilierilor, PNL a sesizat că fără ei proiectul nu trece. Motivul pentru care, însă, se opun acestor închirieri, spune liderul PNL-iştilor, Ionuţ Dima, este că nu ar fi corect ca marii fermieri să dispună de ce parcele de izlaz doresc, iar micii fermieri să se mulţumească doar cu ce le rămâne. Prin urmare, pledează pentru constituirea unei asociaţii a crescătorilor de animale la nivelul comunei, iar închirierea izlazului să se facă de către asociaţie, capabilă să-i reprezinte pe toţi. Astfel de discuţii au avut loc, anul trecut, şi în localitatea Piatra-Olt din judeţ, când, de data aceasta, consilierii PSD aveau aceeaşi opinie, doar că, şi în acel caz, păgubiţi au fost crescătorii de animale.

„Pierd 700 de milioane anul ăsta“

Un tânăr fermier, în vârstă de 34 ani, îngrijeşte cel mai mare efectiv de animale din Coteana. Ionuţ Dorobanţu a lucrat 15 ani ca bucătar în Spania, dar s-a întors şi creşte astăzi 36 vaci, 87 capre şi 93 oi. „Eu de la 6,30 sunt printre ele, nu-mi face nimeni treaba, ei poate că acum s-au trezit. Vor asociaţie, domnii de la PNL, dar nu-nţeleg de ce vor asociaţie. Că trebuie să plăteşti doctor, să plăteşti contabil, să plăteşti ce mai trebuie să plăteşti. Ei vor să facă asociaţia că să-i dea domnului Ghergu  (n.r. – consilier PNL) bani să lucreze cu utilajele lui. Am şi eu utilaje, îmi fac singur treaba şi mai fac şi la doi-trei crescători mici, dacă vor“, a declarat tânărul, care spune că nu va avea o problemă, deşi lui îi revin 70 de hectare din totalul de peste 300 de izlaz, să-i lase şi pe micii fermieri să păşuneze, ca şi până acum. Mai mult, „cei pentru care spune domnul Dima că vrea asociaţie au 27 de vaci, toate, suntem doar 7-8 fermieri cu efective mai mari, eu am cele mai multe“, a mai spus fermierul, respingând categoric ideea de a mai aştepta după înfiinţarea asociaţiei, pentru că „eu am pierdut anul trecut 500 de milioane, anul ăsta pierd 700, bani pe care nu mi-i dă nimeni, sau, de fapt, or să mi-i dea consilierii PNL din buzunar, pentru că îi acţinăm în instanţă“, a mai spus fermierul, care în cursul săptămânii trecute a participat la un protest organizat chiar în faţa sediului judeţean al PNL.

„La noi e oamenii ai dracu’!“

Fermierii mici au, însă, alte temeri. Lor le-ar reveni câte un hectar de izlaz de cap de vacă şi, spun ei, li se va repartiza acolo unde vor marii fermieri, „la un colţ“. Cea mai mare frică este că marii fermieri îşi vor îngrădi partea lor închiriată şi că cei care cresc doar câte un animal, două, trei nu vor reuşi să-şi mai întreţină, în aceste condiţii, păşunea. „La noi e oamenii ai dracu’! Uite, dom’ne, la Lisa, o nimicură de localitate, şi-au făcut asociaţie, îşi îngrijesc izlazul, se descurcă. La Brebeni, la fel, au iarbă, sunt îngrijite, au animalele ce să pască. Eu mă duc la 1 mai cu vacile şi nu mai au nimic, că se duc ăi cu oile şi le pasc toată iarna. Nu e înţelegere, şi nu e bine, dar, dacă nu vor asociaţie, asta e, pierdem şi anu’ ăsta! Să se pască la fel ca înainte, cum e de când ne ştim!“, a declarat Floricel Vişan, care îngrijeşte trei vaci şi un cal şi care ar vrea să se înscrie într-o asociaţie.

De interese proprii, în schimb, este acuzat consilierul Ionuţ Dima de către primarul Vasile Costea, ultimul afirmând că Dima, care nu creşte animale, ar vrea, de fapt, ca prin interpuşi să dispună de banii din subvenţie. La rândul său, Dima îl acuză pe primarul Costea acelaşi lucru. Primarul aşteaptă din moment în moment să fie revocat din funcţie, după ce a pierdut un proces cu Agenţia Naţională de Integritate.

Discuţii sunt şi despre izlazul în sine. Din cele peste 300 de hectare, 200 ar fi într-o zonă bună, alte 100 sunt năpădite de gunoaie şi nedorite de nimeni. „Eu am cerut 10 hectare şi acolo unde zic ei că sunt gunoaie, nu vreau să se spună că iau eu tot izlazul, aşa că nici măcar asta nu este o problemă“, a mai spus Dorobanţu, deţinătorul celei mai mari ferme de animale din Coteana şi cel care a adunat, conform declaraţiilor proprii, aproximativ 36 de semnături de la crescătorii nemulţumiţi, pe care le va folosi pentru o acţiune în instanţă, solicitându-le consilierilor care se opun concesionării să îi despăgubească fix cu sumele de care sunt văduviţi.

Joi, 28 februarie 2019, la Primăria Coteana este convocată o nouă şedinţă, de îndată, pentru aprobarea închirierilor, când, speră crescătorii, lucrurile ar putea fi puse în ordine.

Legea pajiştilor, care a tot suferit modificări şi amânări de termene, le-a dat primăriilor încă un an pentru întocmirea amenajamentelor pastorale, un document absolut necesar pentru a putea închiria izlazul către crescători şi pentru ca aceştia să-şi poată încasa subvenţiile de la APIA. În judeţul Olt, din cele 112 localităţi au un astfel de document întocmit doar 56. „De trei ani de rugăm de ei, am câte 20 de adrese trimise fiecărei primării, din două în două luni le-am reamintit. Mai mult nu văd ce am putea face“, a declarat directorul-adjunct al Direcţiei Agricole Judeţene Olt, Ion Anuţa.

Slatina



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite