Cum se pregăteşte o olimpică de aur la Geografie: „Lucrurile astea nu se-nvaţă la şcoală, poţi să le vezi într-un documentar sau să le citeşti într-o revistă...“

Delia Dumitrescu (16 ani) este mezina echipei de seniori care a reprezentat România la Olimpiada de Geografie a Europei Centrale, de Sud şi de Sud-Est de la Belgrad, din Serbia, şi a obţinut aurul. Eleva spune că pentru o astfel de competiţie trebuie să ai o vastă cultură generală în primul rând.

Eleva Delia Dumitrescu, de 16 ani, din Slatina, a contribuit la palmaresul echipei României înregistrat la Olimpiada de Geografie a Europei Centrale, de Sud şi de Sud-Est, competiţie desfăşurată în Belgrad, Serbia, în cadrul căreia ţara noastră s-a clasat pe primul loc cu şase medalii de aur şi două de argint. Olimpiada a avut loc în perioada 23-29 iunie, România participând cu două echipe, una de juniori şi una de seniori, în total opt elevi.

Excelenţă din gimnaziu

Slătineanca Delia Dumitrescu, absolventă a clasei a X-a, a fost cea mai tânără componentă a lotului de seniori, obţinând una dintre cele două medalii de aur ale echipei sale, un obiectiv pe care, de altfel, eleva şi l-a propus încă de anul trecut, când s-a întors de la Balcaniada de Geografie „doar“ cu bronz. Visul său este Olimpiada Internaţională de care a fost, în acest an, la un pas distanţă, obţinând în calificări al şaselea punctaj, în condiţiile în care merg la competiţie primii patru clasaţi, următorii patru constituind lotul pentru competiţia europeană.

Alături de echipa care a adus Românii locul I FOTO: arhiva personală Delia Dumitrescu

Elevă a Colegiului Naţional „Ion Minulescu“ Slatina, Delia excelează la geografie încă din gimnaziu, când a obţinut prima medalie la olimpiada naţională, în clasa a VIII-a. A concurat şi la Limba şi Literatura Română la etapa naţională, cu succes, însă a ales să se dedice în liceu geografiei, o disciplină pe care o consideră complexă, subiectele de la concursurile internaţionale necesitând o pregătire extraordinară. Elevii învaţă după manuale internaţionale, procurate pe cheltuiala lor şi a profesorilor care-i pregătesc, iar probele teoretică şi practică se susţin exclusiv în limba engleză. Este încă un motiv pentru care Delia a obţinut certificările Cambridge care îi atestă nivelul ridicat de cunoaştere a limbii engleze.

Noţiuni de istorie, chiar şi de arhitectură

Pregătirea pentru competiţiile internaţionale nu seamănă cu nimic din ce au elevii în programa de la clasă, confirmă profesoara Angela Liţă, cea care a condus, de-a lungul timpului, mai mulţi elevi ai colegiului slătinean pe drumul spre medalii internaţionale strălucitoare la Geografie şi la Ştiinţele Pământului.

„Delia a muncit foarte mult. Cel puţin la partea de geografie structurală se include tot, nu ştii unde să te opreşti cu informaţiile. Intri pe tărâmul istoriei, intri în arhitectură, în tot felul de alte domenii, încât nu mai ştii unde să te opreşti, pot fi subiecte de tot felul. S-a străduit să citească tot din manualele astea şi să aibă cât mai puţine lucruri pe care să nu le fi înţeles, pentru că sunt tot felul de grafice, a primit foarte multe calcule, mai ales la proba practică... Dar ea stă bine şi la partea asta şi s-a descurcat“, a dezvăluit profesoara Liţă, care în seara premierii a stat cu sufletul la gură până în ultima clipă, participanţii fiind anunţaţi în ordinea descrescătoare a locului ocupat în concurs.

„Am mai cumpărat anul acesta două manuale, pe care mi le-au recomandat alţi colegi de-ai mei care mai au concursuri internaţionale în spate, le-am comandat de pe site-uri din străinătate, din America. Le-am primit, le-am citit, o să le reiau pentru lanul viitor“, ne explică olimpica despre ce presupune pregătirea la un asemenea nivel.

Vizită în teren, pe muntele Avala

La competiţia de la Belgrad, vizita în teren, pe baza căreia elevii au de răspuns unor întrebări cu pondere 40% în nota finală, a avut loc pe muntele Avala. Delia a luat în calcul alături de profesoara sa şi această posibilă vizită, aşa că n-a fost chiar luată prin surprindere, însă proba nu a fost neapărat mai uşoară din acest motiv. Pe teren elevii observă, ore întregi, sunt foarte atenţi la detalii, pentru că niciodată nu poţi intui subiectele.

Am primit, spre exemplu, o fotografie cu un om care urca pe munte şi ne spunea că este din Nepal şi că îşi riscă în fiecare zi viaţa căutând..., iar variantele erau – miere, aur, lilieci şi păsări. N-ai cum să ştii dinainte. Trebuia să ştim că în Nepal e comerţ negru cu miere, dar lucrurile astea nu se-nvaţă la şcoală. Delia Dumitrescu olimpică internaţională de aur

„Tocmai plouase cu o zi înainte, erau alunecări de teren. Ni s-a dat un profil care arăta tipurile de roci din alcătuirea muntelui şi trebuia să explicăm cum s-a format muntele şi de ce există acea alternanţă, sau să explicăm poziţia râurilor pe munte şi distribuţia lor, să propunem soluţii pentru a împiedica dezastrele naturale pe muntele respectiv“, a spicuit eleva câteva dintre cerinţele de la proba practică. Nici proba teoretică nu a fost, însă, uşoară, chiar dacă elevii ştiu că, pe baza celor şase teme mari pe care le au de studiat pentru concurs, posibilităţile de a formula subiecte sunt aproape nelimitate.

„De exemplu, am avut prima temă de hazarduri şi am primit despre inundaţii; la tema de geografie economică am primit exploatarea petrolului, economia internaţională; la geografia urbană – să explicăm nişte termeni; la geografia culturală am primit civilizaţii din America Latină, iar subiectul care mi-a plăcut cel mai mult a fost legat de împăduririle şi defrişările din Africa. La proba multimedia îţi trebuie cu adevărat cultură generală, pentru că primeşti nişte fotografii şi întâmplări pe baza lor, iar pentru proba respectivă n-ai cum să te pregăteşti după un anume manual. Trebuie să fi citit mult, să te inspire ceva sau să fi dat tu de situaţia respectivă, în rest... Te poate întreba orice. Am primit, spre exemplu, o fotografie cu un om care urca pe munte şi ne spunea că este din Nepal şi că îşi riscă în fiecare zi viaţa căutând..., iar variantele erau – miere, aur, lilieci şi păsări. N-ai cum să ştii dinainte. Trebuia să ştim că în Nepal e comerţ negru cu miere, dar lucrurile astea nu se-nvaţă la şcoală, lucrurile astea poţi să le vezi într-un documentar sau să le citeşti într-o revistă, sau poţi pur şi simplu să analizezi poza şi să-ţi asculţi instinctul. De când m-am calificat pentru etapa de acum, adică din mai şi până în iunie, într-o lună, deci, am citit cam trei cărţi de câteva sute de pagini fiecare“, a explicat Delia Dumitrescu cum s-a pregătit pentru această performanţă.

În România, admisă la orice facultate fără examen

Delia mărturiseşte că în niciun caz nu e vorba de „tocit“, de asta a şi ales să performeze la această disciplină. Recunoaşte, însă, că până să-şi dea seama că asta vrea să facă şi în viaţa de adult, fascinaţia pentru geografie a venit de la profesoara ei din gimnaziu, Adina Gruia. Şirul întâlnirilor care i-au scris evoluţia a continuat la liceu cu profesoara Angela Liţă, iar de aici, lucrurile şi-au urmat cursul firesc. Delia ştie că va continua cu studiul geografiei şi după liceu, chiar dacă încă nu s-a hotărât dacă în România, unde diplomele de până acum îi asigură un loc fără examen, sau la o universitate din străinătate.

„Acum, cu diplomele pe care le am, pot intra oriunde fără examen în România, iar pentru străinătate, dosarele se depun pe la sfârşitul clasei a XI-a, deci mai am timp anul acesta să mă gândesc bine. Dacă ar fi să plec în străinătate, o să continui pe geografie, planificare urbană, pentru că mie îmi place mai mult partea de geografie urbană, umană, comparativ cu geografia fizică, sau ceva pe ştiinţele mediului, încălzirea globală...“, a dezvăluit adolescenta ce planuri de viitor are. Vara aceasta a avut doar o lună de vacanţă, pentru că din august a început pregătirea pentru viitoarea competiţie.