Când scriem „o dată“ şi „odată“. Situaţiile în care particula „o“ are valoare de numeral cardinal sau de articol nehotărât

Când scriem „o dată“ şi „odată“. Situaţiile în care particula „o“ are valoare de numeral cardinal sau de articol nehotărât

Una dintre cele mai frecvente greşeli de scriere întâlnite atunci când redactăm un text în limba română are în prim-plan omonimia (în acest caz doar de pronunţare) dintre „o dată“ şi „odată“. Pentru a putea înţelege când cele două cuvinte se scriu legat şi când separat, trebuie sesizate diferenţele de sens.

Ştiri pe aceeaşi temă

În structura ”o dată”, ”o” poate avea două valori, una de numeral şi cea de-a doua de articol nehotărât proclitic (aşezat înaintea altui cuvânt).

În limba română, numeralul ”unu” are formă diferită în funcţie de gen: ”un” pentru genul masculin şi neutru singular şi ”o” pentru genul feminin.

Numeralele ”un” şi ”o” se deosebesc de articolele ”un” şi ”o” prin faptul că numeralele se pot număra şi pot fi identificate prin întrebările ”câţi?”, ”câte?”, ”cât?”.

De exemplu: ”Am mâncat o pară”. Aici ”o” are valoare de numeral cardinal pentru că arată o anume cantitate şi poate fi identificat prin întrebarea ”Cât?”: ”Cât ai mâncat?”. Răspuns: ”O pară”

Când spunem: ”Maria este o fată frumoasă”, aici ”o” are valoare de articol hotărât. Punem ”o” înaintea substantivului fată nu pentru a putea număra fetele, ci pentru a arăta că una dintre ele este frumoasă.

În ambele situaţii, deci şi când ”o” este articol – indică un lucru oarecare - şi când ”o” este numeral  - indică o anume cantitate -  ”o” se scrie separat, despărţit de cuvântul pe care îl determină, însoţeşte. Aceeaşi regulă poate fi adaptată şi pentru situaţia când avem de scris ”o dată” sau ”odată”.

În structura ”o dată” situaţia este identică.

De exemplu: ”Mergem o dată şi gata”. ”Mai citesc o dată lecţia şi apoi ieşim în oraş”. Aici „o“ are valoare de numeral pentru că poate fi identificat prin întrebarea ”de câte ori?”, deci va fi scris separat de cuvântul pe care îl însoţeşte, respectiv ”dată”.

Într-un singur caz scriem ”odată” legat, atunci când acest cuvânt este adverb şi expirmă un moment în timp nedeterminat, oarecare. ”Odată” scris legat are ca sinonime ”cândva”, ”într-o bună zi”, ”odinioară”, dar şi ”îndată”, ”imediat”, ”brusc” şi ”concomitant”. Acest adverb poate fi identificat prin întrebările ”Când?” sau ”cum?” şi nu prin întrebarea ”Cât?”

De exemplu:

”A fost odată un moş şi o babă”, expresie folosită des la începutul basmelor româneşti indică un moment în timp nedeterminat. ”A fost cândva, la un moment dat”. În acest caz, nu numărăm ”dăţile” în care au existat moşul şi baba, ci arătăm când anume s-a întâmplat povestea protagoniştilor.

”Ce frumos eram odată”, în acest caz ”odată” indică un moment în timp, în trecut când vorbitorul se considera frumos.

”Vei fi şi tu odată băiat mare”. Şi în acest caz, odată poate fi identificat prin întrebarea ”când” şi plasează acţiunea în viitor cu sensul de ”la un moment dat”.

”Odată s-a răţoit la mine de m-a şi speriat!”, în acest caz, ”odată” este tot un adverb şi se scrie legat, dar are înţelesul de ”brusc”, ”pe neaşteptate” şi poate fi identificat tot prin întrebarea ”cum?”.

Ca să putem face diferenţa mai clar, luăm exemplele următoare

”Strigăm amândoi odată” şi ”Strigăm amândoi o dată”. În ambele propoziţii ”odată” şi ”o dată” sunt scrise corect pentru că vorbitorul a vrut să exprime două îndemnuri diferite.

În primul exemplu este scris legat ”odată” pentru că are valoare de adverb cu sensul de ”concomitent”, în acelaşi timp, şi poate fi identificat prin întrebarea ”Când?”. Deci ”Când vom striga?” cu răspunsul ”împreună”, ”în acelaşi timp”.

În cel de-al doilea exemplu, ”o dată” este scris separat pentru că vorbitorul a vrut să arate că protagoniştii vor striga o singură dată nu de două ori, nu de mai multe ori.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: