Cum să eviţi blocajul psihic în timpul interviului de angajare. Ponturile unui specialist în psihologia resurselor umane

Cum să eviţi blocajul psihic în timpul interviului de angajare. Ponturile unui specialist în psihologia resurselor umane

FOTO shutterstock

CV-ul reprezentativ şi documentarea în detaliu a cerinţelor postului sunt paşi importanţi în pregătirea interviului de angajare, dar „antrenamentul“ psihologic este la fel de importantă pentru reuşită.

Ştiri pe aceeaşi temă

“Sunt situaţii în care chiar şi cei care au un CV bine pus la punct, au expertiză şi s-au preocupat de dezvoltarea lor profesională au dificultăţi în momentul în care participă la interviuri de angajare pentru că nu sunt pregătiţi psihic. 
 
Este posibil să apară blocaje de ordin psihologic cum ar fi: pesimismul, distragerea atenţiei, stresul, lipsa de încredere. O stare de spirit negativă îi determină pe candidaţi să se subestimeze, ceea ce influenţează performanţa la interviu”, explică, pentru „Adevărul“, Erna Constantin, psihoterapeut – Psihologie integrativă şi psiholog - Psihologia resurselor umane.
 
Copleşit sau provocat?
 
În perioada dinaintea interviului de angajare ne cuprinde, aproape invariabil, emoţia şi, poate, nesiguranţa. Scenariile ce ne umplu mintea şi întrebările pe care ni le punem vizavi de felul în care va decurge interviul sunt, uneori, mai numeroase decât cele pe care ajunge să ni le adreseze angajatorul.
 
“Cunoaşterea numărului de candidaţi, şi mai ales dacă pentru acelaşi post se ştie că s-au depus foarte multe CV-uri, poate să îi provoace, celui care merge la interviu, anxietate. Până la urmă interviul este o competiţie pentru care nu există un loc doi. Atunci când apare acest tip de presiune, unii candidaţi o folosesc în avantajul lor şi sunt chiar mai motivaţi să se prezinte la adevărata valoare, însă sunt şi candidaţi care se simt copleşiţi”, spune specialistul.
 
Un comportament adecvat contextului este foarte importnat. Stresul n-are ce căuta în acest context, deşi, în fapt, este primul care ne copleşeşte.
 
“Nivelul ridicat al stresului conduce la scăderea performanţei, ceea ce pentru unii candidaţi înseamnă: uitarea unor aspecte relevante legate de experienţa profesională, nervozitate, pierdere în detalii nesemnificative, bâlbâială, stângăcie în mişcări. Toate aceste comportamente conduc la obţinerea unui rezultat nefavorabil, întrucât impresia pe care candidatul o poate lăsa angajatorului ar putea să fie aceea de incompetenţă sau suspiciune” arată psihologul.
 
Pentru pregătirea mentală înainte de interviul de angajare şi în scopul obţinerii rezultatelor favorabile, psihologul recomandă câteva strategii la care recurg şi sportivii, artiştii sau oamenii de afaceri.
 
“Un prim pas ar fi pregătirea. Aceasta presupune reducerea nivelului de stres prin a-ţi da timp pentru: a lua în considerare posibilele întrebări şi răspunsuri, pentru a găsi referinţe legate de companie, pentru a pune în ordine gândurile legate de realizările personale, de provocări, astfel încât candidatul să se simtă confortabil atunci când vorbeşte despre ele şi, de asemenea, pentru notarea întrebărilor pe care candidatul, la rândul său, doreşte să le adreseze”,  precizează Erna Constantin. 
 
 Atitudinea faţă de interviu e decisivă
 
 Gradul de optimism poate face diferenţa între doi candidaţi la fel de bine pregătiţi. “Gândirea constructivă este de folos înainte de interviu. Pesimismul sau lipsa de încredere nu fac decât să umbrească acele calităţi cu care candidatul se poate prezenta în faţa angajatorului. În schimb, concentrarea asupra calităţilor personale măreşte probabilitatea obţinerii acelui loc de muncă, pentru că, în acest mod, candidatul îşi dă în primul rând lui o şansă. Folosirea gândirii pentru a aduce în prim plan determinarea, încrederea şi succesul, este ceea ce fac deja unii candidaţi. 
 
O abordare optimistă reduce stresul şi creşte sentimentul de bunăstare, iar acest lucru este vital în pregătirea mentală dinaintea interviului de angajare”, explică Erna Constantin.
 
 Psihologul mai spune că vizualizarea este o strategie puternică, fiind folosită de sportivi de top şi de artişti care susţin concerte, de exemplu. 
 
“Ideea este de a găsi timp şi spaţiu pentru a crea în linişte imagini mentale legate de filmul interviului, de faptul că va decurge conform aşteptărilor, ceea ce aduce cu sine o senzaţie de relaxare, specifică celei de după luarea interviului.Dacă vizualizarea este făcută în mod corespunzător, creierul reacţionează ca şi cum aceste experienţe deja ar fi avut loc, ceea ce duce la scăderea gradului de tensiune chiar şi în momentul în care candidatul se află în faţa angajatorului. În plus, conform cercetărilor făcute în acest sens, s-a dovedit faptul că repetiţia mentală scade stresul şi creşte încrederea”,  arată psihoterapeutul
 
 Cheia este diminuarea pe cât posibil a stresului. Echilibrarea fizică şi metodele clasice de relaxare dau retzultate.
 
“Reducerea stresului este posibilă şi prin menţinerea corpului şi a minţii în stare de relaxare. Plimbările în aer liber, somnul de calitate, alimentaţia sănătoasă, favorizează gândirea limpede. De asemenea, tehnicile de respiraţie profundă au rol benefic şi pot fi utilizate în orice moment stresant sau atunci când se doreşte dobândirea unei stări de calm. Respiraţia profundă echilibrează ritmul cardiac, scade tensiunea arterială. Astfel că se atinge starea de relaxare”, spune cunoscutul psiholog.
 
Perseverează!
 
Chiar şi în cazul unui  eventual eşec,  important este să ne păstrăm gândirea pozitivă, pentru a putea crea premisele unui succes în următoarea tentativă de a obţine postul dorit.
 
“În final, perseverenţa! Chiar dacă există sentimentul de dezamăgire, scopul este de a trece cât mai repede peste acest moment, iar acest lucru poate fi posibil prin a continua gândirea pozitivă şi prin menţinerea încrederii la nivel ridicat”, încheie psihoterapeutul Erna Constantin.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările