Constanta: Ciprian a adus muntele la mare
0
Pentru că nu a putut să renunţe la niciuna dintre marile sale pasiuni, muntele şi marea, Ciprian le-a îmbinat. El a instalat un panou de căţărare pentru alpinişti chiar pe malul mării, la Vama Veche.
Ciprian vrea să aibă în jurul lui oamenii dragi, indiferent de anotimp. Pentru asta munceşte să construiască locuri speciale, în care prietenii lui să se adune cu drag. Astfel, a deschis la Vama Veche, în urmă cu doi ani, terasa Hand, cunoscută deja printre vamaioţi. Aici a investit toţi banii pe care îi avea, dar, mai ales, a investit foarte mult timp.
„Vama Veche este unul dintre locurile mele preferate, dar, de când am deschis terasa, nu am avut aşa de mult timp de celelalte pasiuni, cum ar fi să mă caţăr pe munte“, povesteşte Ciprian. El a cerut unui prieten să aducă un panou de căţărare pentru alpinişti şi să-l instaleze chiar în faţa terasei, aproape de malul mării. „Panoul era instalat deja la intrarea în Vamă. Nu era un loc bun pentru că nu era folosit, aşa că l-am adus aici“, povesteşte Ciprian.
Tânărul spune că cei care iubesc muntele nu au cum să nu iubească marea, iar, acum, odată veniţi la mare, vor avea şi unde să se caţere. „Acum mai rămâne să aduc o fărâmă de mare la munte“, spune zâmbind Ciprian.
„Am lucrat doar cu imaginaţie şi lemn“
Ca să-şi facă locul lui la Vamă, unde să-şi adune prietenii în fiecare vară, Ciprian a muncit ani la rând să strângă bani. „Am făcut amenajări interioare şi exterioare, aşa că am stat căţărat şi pe faţadele blocurilor, ca alpinist utilitar, nu numai pe munte, de plăcere“, spune Ciprian.
Terasa Hand este amenajată tot de el, împreună cu câţiva prieteni talentaţi. „Terasa este făcută de o mână de oameni, de aceea se numeşte «Hand» şi s-a lucrat doar cu imaginaţie şi lemn. Totul e făcut din lemn, de la mese şi scaune până la stâlpii de siguranţă şi la terasă, totul este făcut de mâinile noastre“, zice Ciprian.
"Aici ne strângem acelaşi gen de oameni"
Îşi doreşte să readucă spiritul artistic în Vamă, iar terasa Hand a devenit, astfel, un loc în care se se joacă teatru în aer liber, au loc concerte, lansări de albume şi de carte. „La anul sper că voi reuşi să strîng mai mulţi artişti într-o tabără de creaţie, tot aici, la Vamă“, mai spune Ciprian.
El spune că la terasa lui nu există clienţi, ci doar prieteni. „Suntem acelaşi gen de oameni care ne întâlnim peste tot în ţară, la concerte, la festivaluri de motoare sau la focurile de tabără de pe vârfurile munţilor. Eu vreau doar să ne adunăm cu plăcere indiferent de loc“, explică Ciprian.
Cum de ai trecut de la amenajări interioare la cârciumi?
C.B.: E tot un fel de amenajare. Am amenajat un spaţiu pentru cei care au un anumit mod de viaţă, mai boem, mai curat, departe de lumea modernă. Şi nu e prima cârciumă. Am mai deschis una, în urmă cu patru ani, la Iaşi. Cele două au în comun muzica bună şi oamenii de calitate.“
Mai ai de gând să „amenajezi“ ceva?
C.B.: Da, trebuie să pun pe picioare biblioteca de pe terasa din Vamă. Avem peste 100 de volume adunate şi cred că săptămâna viitoare o deschidem. Vamaioţii pot veni cu buletinul să împrumute cărţi sau le pot citi aici. La noi nu e doar băutură, ci şi cultură.
Ce-ţi place?
„Natura. Oricum ar fi ea, chiar şi cînd este furtună. Şi nu aş avea cum să iubesc natura dacă nu aş iubi libertatea. Pentru mine libertatea înseamnă să fac ce simt şi să fiu ce vreau fără a-i deranja pe ceilalţi.“
Ce nu-ţi place?
„Mă deranjează oamenii care nu ştiu să spună «mulţumesc!», oamenii încruntaţi, supăraţi pe tot şi pe toate. Unora le place atât de mult să se plângă încât uită să se bucure de viaţă.“
Profil
Născut: 1 mai 1982, Iaşi
Studii: Absolvent al Facultăţii de Economie din cadrul „Universităţii Al.I. Cuza“ din Iaşi
Profesie: Alpinist utilitar
Familie: Este necăsătorit
Se încarcă comentariile...
