Vremea de Sărbători şi cum va arăta iarna 2020-2021. Prognoza unui renumit cercetător român din Germania

Vremea de Sărbători şi cum va arăta iarna 2020-2021. Prognoza unui renumit cercetător român din Germania

Norel Rimbu e de părere că vom avea o iarnă şi o primăvară cu temperaturi în general peste cele obişnuite.

Expert şi cercetător ştiinţific la „Alfred Wegener Institute for Polar and Marine Research” din Bremerhaven, Germania, românul Norel Rimbu a explicat, într-un interviu acordat pentru „Adevărul” ce vreme vom avea de sărbători, dar şi cum va arăta această iarnă, cât de mult va ninge şi din ce motive ne confruntăm tot mai des cu fenomene meteo extreme.

Norel Rimbu a urmat cursurile Facultăţii de Fizică din cadrul Universităţii AI Cuza din Iaşi, după care s-a specializat în domeniul Fizicii Atmosferei şi a Globului Terestru la Facultatea de Fizică din cadrul Universităţii din Bucureşti. După absolvirea acestui curs de specilizare, echivalentul masterului de astăzi, în anul 1987, conform legislaţiei de atunci, a fost repartizat la Institutul Naţional de Meteorologie şi Hidrologie (INMH) din Bucureşti.
 
La INMH a lucrat o perioada de trei ani (1988-1991). O perioadă relativ lungă de timp, din 1992 până în 2015, a fost asistent şi apoi lector universitar la Facultatea de Fizică din cadrul Universităţii  Bucureşti. În această perioadă a ocupat, de asemenea, diferite poziţii temporare la instituţii internaţionale de cercetare din domeniu, cum ar fi Max Planck Institute for Meteorology (MPI), Hamburg, Germania, Bremen University (UB), Germania sau Laboratoire de Mereorilogie Dinamique (LMD), Paris, Franţa. În prezent, Rimbu ocupă o poziţie permanentă de cercetător ştiinţific (Senior Researcher) la Alfred Wegener Institute for Polar and Marine Research (AWI), Bremerhaven, Germania.  
 
„Adevărul” a discutat cu Norel Rimbu despre ceea ce ne aşteaptă în această iarnă,, cât de des va ninge şi ce predicţii există pentru primăvara anului 2021. 
 
Adevărul: Toată lumea vorbeşte despre vreme şi despre climă, dar prea puţini fac diferenţa între cele două noţiuni. Cum ar explica specialistul ce înseamnă una şi ce înseamnă cealaltă?
 
Norel Rîmbu: Vremea descrie starea atmosferei de la un moment de timp dat. Fenomenele care determină variaţiile variabilelor de vreme, cum ar fi temperatura aerului dintr-un anumit punct, cantitatea zilnică de precipitaţii, etc evolueza pe parcursul câtorva zile până la o săptămână sau două săptămâni. Exemple în acest sens sunt fronturile atmosferice, ciclonii, anticiclonii etc. 
 
Variabilele climatice sunt mărimi statistice determinate cu ajutorul variabilelor de vreme. De exemplu, media lunară a temperaturii aerului dintr-un anumit punct este o variabilă climatică. Variaţiile variabilelor climatice este determinate de procese cu scară de timp mai mare decît a celor de vreme. Exemple în acest sens sunt Madden-Jullian Oscillation (MJO), El Nino-Southern Oscillation (ENSO), North Atlantic Oscillation, etc. Deci până la două săptămâni vorbim de vreme, peste două săptămâni de climă, deşi această limita nu este precis definită.
 
- Ne-am obişnuit ca aproape de fiecare dată, înaintea fiecărei ierni să ni se spună că vom avea cea mai geroasă iarnă din ultimii ani, iar înainte de sosirea verii să se spună că vom avea cea mai fierbinte vară. Totuşi, de cele mai multe ori aceste prognoze nu se adeveresc. Pentru ce mai sunt ele făcute şi de ce se ajunge la erori atât de mari?
 
Prognozele climatice pe termen mediu şi lung, şi mă refer aici la acele prognoze cu perioada de anticipaţie mai mare de două săptămâni, sunt deosebit de utile pentru diferite sectoare de activiate precum agricultură, industria energetică, turismul şi multe alte domenii socio-economice. Din păcate, aceste prognoze nu sunt extrem de precise şi am să va explic de ce. Pe de o parte, sistemul climatic este deosebit de complex, astfel încât nu toate procesele din interiorul său pot fi incluse în modele matematice de prognoza, modele cunoscute sub denumirea de modele climatice. Pe de altă parte ecuaţiile matematice care alcătuiesc aceste modele sunt neliniare, astfel încât ele trebuie rezolvate numeric, cu ajutorul calculatorului. În timpul rezolvării iterative, pas cu pas, a acestor ecuaţii, erorile iniţiale, datorate erorilor inerente din datele iniţiale, se amplifică. Cu cât creşte intervalul de prognoză, erorile devin din ce în ce mai mari şi evident precizia valorilor prognozate scade. Aceste două cauze, adică neincluderea tuturor proceselor fizice, chimice, biologice, etc în modelele climatice şi neliniaritatea ecuaţiilor sunt asociate cu erorile din prognozele climatice pe termen mediu şi lung.  
 

De unde putem afla vremea

 
- Există şi alte alternative pentru ca o prognoză să fie cât mai aproape de realitate?
 
O alternativă la prognoza numerică, adică cea bazată pe modelele climatice, este prognoza statistică. În principal se stabilesc nişte relaţii matematice între predictanţi (variabilele care se prognozează) de la un moment de timp dat şi predictori (variabile utilizate pentru predicţie) de la momente de timp anterioare. Aceste relaţii se stabilesc folosind date rezultate din măsurători. Şi aceste prognoze au limitările lor.
 
Atât prognozele numerice, cât şi cele statistice sunt acum suficient de precise pentru a aduce beneficii clare celor care le utilizează. O să mă refer în continuare la prognozele numerice.
 
Aşa cum am mai spus, prognozele numerice au în spate ecuaţii matematice complexe, neaccesibile oamenilor fără o pregătire matematică corespunzătoare. Putem doar să descriem ceea ce prognozează aceste modele şi să încercăm să înţelegem calitativ aceste prognoze. Există mai multe centre în lume care furnizează prognoze climatice pe termen, mediu şi lung.
 
- Ne-aţi putea da câteva exemple în acest sens?
 
O să mă refer la câteva centre ale căror prognoze pentru săptămânile şi lunile următoare vor fi comparate. Prima este METEOBLUE. Ofera prognoze de vreme (anticipaţie de la 7 la 14 zile) si climatice (lunare şi sezoniere). Interesant este că textul poate fi tradus în diferite limbi, inclusiv în limba română  (https://www.meteoblue.com/ro/vreme/current/bucure%c8%99ti_rom%c3%a2nia_683506). Recomand cu caldură site-ul.
Un alt centru este European Forest Fire Information System (EFFIS) (https://effis.jrc.ec.europa.eu/about-effis/)/ Aici gasiti prognoze în timp real lunare şi sezoniere pe Europa. Un alt centru este European Center for Medium-Range Forecast (https://climate.copernicus.eu/seasonal-forecasts), unde găsiţi prognoze sezoniere globale. Un alt exemplu este Climate Prediction Center CPC din America (https://www.cpc.ncep.noaa.gov/products/CFSv2/CFSv2seasonal.shtml).
Există şi centre de prognoză specializate pe fenomene extreme, precum SEVERE WEATHER EUROPE SWE((https://www.severe-weather.eu/). Informatii detaliate găsiţi pe aceste site-uri.
 

Ne aşteaptă o iarnă blândă 

 
- Cum ar arăta prognozele pe care le aveţi în Germania, ce credeţi că ne va aştepta de sărbători şi la începutul iernii?
 
Elaborarea prognozelor climate pe termen mediu şi lung necesită resurse materiale şi umane însemnate. Din acest motiv există un număr limitat de centre de cercetare climatică din Europa, inclusiv din Germania, şi din întreagă lume care elaborează, în mod operativ, astfel de prognoze.
 
Legat de prognoza de sărbătorile de iarnă, trebuie precizat că va referiţi la vreme - şi nu la climă. Pentru că este vorba de ceea ce se întâmplă, din punct de vedere meteorologic, într-o anumită zi. Majoritatea prognozelor de pe site-urile menţionate anterior indică temperaturi mai ridicate în zona ţării noastre de Crăciun. Un centru de presiune joasă va domina centrul şi estul Europei. Vântul va fi predominant dinspre sud-vest astfel că aerul cald va ajunge în zona ţării noastre determinând temperaturi ridicate. Pentru zilele ce urmează informaţii se pot obţine de la SWE(https://www.severe-weather.eu/#)-
 
- Riscăm o iarnă geroasă sau datele actuale indică mai degrabă o iarnă blânda?
 
Prognoza temperaturii pe lunile ianuarie şi februarie 2021 elaborată în majoritatea cenrelor de prognoză indică anomalii pozitive de temperatură în zona ţării noastre. Temperaturi peste valorile normale se vor înregistra şi în lunile următoare. Pentru detalii va rog să vizitaţi siteurile indicate anterior. Deci, ca să răspund la întrebarea dumneavoastră, ne aşteptăm la o iarnă mai caldă decât în mod normal, în zona României.
 
- Iubitorii sporturilor de iarnă, şi nu numai ei, sunt curioşi dacă vom avea zăpadă. Lor ce le-aţi putea spune?
 
Cantitatea de precipitaţii este mai greu de prognozat. Centrele menţionate mai sus indică anomalii neglijabile de precipitaţii în ianuarie şi februarie 2021 în estul Europei. Asta înseamnă că, în zona noastră, vom avea precipitaţii apropiate de normalul acestor luni de iarnă. Va rog să vizitaţi siteurile menţionate anterior pentru detalii. Dar nu numai pentru detalii. Astfel de prognoze se updateaza continuu şi este de dorit să utilizaţi prognozele updatate, care probabil se apropie cel mai mult de realitate.
 
- Poate e prematur, dar am să vă întreb totuşi ce date aveţi în prezent în ce priveşte primăvara anului 2021?
 
Din datele pe care le avem în acest moment, ne aşteptăm ca şi primăvara să vină cu temperaturi mai ridicate decât de obicei. 
 

De ce s-au înmulţit fenomenele meteo extreme

 
- În ultimii ani s-a vorbit tot mai mult despre fenomenele meteo severe şi despre faptul că par să fie tot mai multe, de la an la an. Care ar fi principalele cauze?
 
Există o multitudine de cauze. O să mă refer la o un fenomen care s-ar putea produce la începutul lunii ianuarie 2021. Încalzirile bruşte ale stratosferei (sudden stratospheric warmings (SSD)) pot fi legate de fenomene de vreme severă. Un astfel de fenomen este prognozat pentru începutul lunii următoare. (https://www.severe-weather.eu/global-weather/stratosphere-major-winter-warming-watch-january-2021-fă/).
 
Vă explic pe scurt ce înseamnă asta.
 
Atmosfera are mai multe straturi. Stratul care se întinde de la suprafaţa până la 8-16 kilometri dacă vorbim de regiunea polară sau ecuatorială, se numeşte troposferă. Deasupra sa se află stratosfera, care se întinde până la aproximativ 50 de kilometri. În timpul iernii, în stratosferă, se formează aşa numitul vortex polar (polar vortex). Acesta este o circulaţie a aerului de vest către est (sens cyclonic) care înconjoară polul nord. Vortexul stratoferic se extinde în jos pe vertical şi devine din ce în ce mai puţin definit, din cauza perturbăriilor de la suprafaţă - munţi, oceane etc. Aşa cum se vede în imaginea de mai jos.
 
 
 
 
 
În anumite condiţii, vortexul stratosferic slăbeşte sau chiar „colapsează” fiind înlocuit temporar cu un alt tip de circulaţie, inclusiv cu un „anti-vortex”, în care circulaţia este de la est către vest. Deci opusă celei arătate în figura de mai sus. Aerul rece coboară rapid în regiunea polară, ceea ce duce la o creştere rapidă a temperaturii stratosferei, de până la 50C în doar câteva zile. De aici termenul de încălzire stratosferică bruscă. Aerul rece din stratosferă se dispersează şi ajunge în troposferă şi afectează curentul jet. Modificarea curentului jet duce la perturbaţii serioase ale vremii, inclusiv la episoade de vreme severă.
 
De obicei SSW sunt asocite cu circulaţii de blocaj în Atlanticul de Nord şi Scandinavia. Asta însemna că în Anglia vreamea va fi rece şi uscată, iar în sudul Europei va fi caldă şi umedă.
 
Un astfel de fenomen este prognozat pentru începutul lunii ianuarie 2021. Desigur, această nu este în contradicţie cu o iarnă caldă în estul Europei, aşa cum prognozează cele maicmulte modele.
 
Vreau să precizez că prognozele climatice nu sunt atât de precise ca cele ale vremii. De aceea trebuie tot timpul să verificaţi ultimele prognoze elaborate de centrele de cercetare climatică prestigioase (credibile) din Europa şi nu numai. Să comparaţi aceste prgnoze şi să va asumaţi riscul atunci când luaţi decizii pe baza informaţiilor furnizate de aceste prognoze. Aşa cum am menţionat, prognozele nu sunt perfecte, dar statistic vorbind, aduc cu certitudine beneficii substanţiale celor care le utilizează.
 
 
Vă mai recomandăm şi:
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările