Comisia de fond funciar din Vâlcelele, acuzată că a funcţionat 15 ani după propriile legi. A produs statului o pagubă de sute de mii de lei

Fermierii din Vâlcelele sunt blocaţi în demersul lor de a obţine subvenţii de la APIA din cauza unui şir de ilegalităţi descoperite la primăria localităţii. Refuzul de a împroprietări o localnică minţind că nu au suprafeţe disponibile a produs statului un prejudiciu de aproape 300.000 de lei sub forma unei despăgubiri. Fostul primar şi vechii membri ai comisiei de fond funciar sunt traşi acum la răspundere de Prefectură.

Reprezentanţii Prefecturii îi consideră responsabili pe membrii Comisiei locale de fond funciar Vâlcelele de crearea unui prejudiciu de aproape 3 miliarde lei vechi pentru refuzul punerii în aplicare a unei hotărâri judecătoreşti de reconstituire a deptului de proprietate pentru o suprafaţă de 40 hectare de teren. 

Funcţionarii Primăriei Vâlcelele încearcă de două luni să identifice componenţa Comisiei locale de fond funciar care a funcţionat din 2002 până în 2017, perioadă în care terenurile comunei au fost împărţite fără un temei legal, în timp ce instanţele de judecată şi Comisia judeţeană de fond funciar au fost induse în eroare aflând că nu există fizic suprafeţe pentru reconstituirea dreptului de proprietate. 

Lista cu membrii comisiei trebuia transmisă încă din 5 martie 2019 Judecătoriei Râmnicu Sărat, acolo unde se judecă exact contestaţia Instituţiei Prefectului la soluţia Parchetului de pe lângă Judecătoria Râmnicu Sărat de neurmărire /netrimitere în judecată, dispusă în luna octombrie 2018, faţă de reprezentanţii comisiei locale Vâlcelele şi a alte persoane pe care reprezentanţii Prefecturii îi consideră vinovaţi de împărţirea discreţionară a terenurilor. 

Lista nu a ajuns la dosar nici până la termenul din 23 aprilie, motiv pentru care instanţa a decis acordarea unui termen mai lung, în speranţa că documentul va fi întocmit. Noul termen este 11 iunie, iar dacă nici până atunci numele vinovaţilor nu ajung pe masa judecătorului, Primăria Vâlcelele riscă să fie amendată.

Reprezentanţii Prefecturii Buzău îi consideră responsabili pe membrii Comisiei locale de fond funciar Vâlcelele, din perioada 2002 şi până în 2017, de crearea unui prejudiciu de aproape 3 miliarde lei vechi pentru refuzul punerii în aplicare a unei hotărâri judecătoreşti pentru reconstituirea deptului de proprietate pentru o suprafaţă de 40 hectare teren, cazul fiind mediatizat ca “Marius Paraschiva”.

Judecătorul de caz a decis ca toţi membrii comisiei locale din această perioadă de 15 ani să fie chemaţi să dea explicaţii în faţa instanţei, iar procurorul de şedinţă a fost de acord. Dar pentru asta trebuie descoperiţi cei care au făcut parte din comisie. 

Din cauza neregulilor descoperite de juriştii Prefecturii la controlul administrativ de la Primăria Vâlcelele, deţinătorii de terenuri pe raza comunei sunt în imposibilitatea de a obţine documente în vederea solicitării subvenţilor de la APIA. În martie, prefectul judeţului Buzău, Carmen Ichim, a participat la o întâlnire de lucru cu deţinătorii de terenuri din comuna Vâlcelele, pentru clarificarea situaţiei tuturor suprafeţelor arabile exploatate de proprietari sau arendaşi pe raza localităţii.

S-a decis ca Primăria comunei Vâlcelele să nu mai elibereze adeverinţele necesare obţinerii de subvenţii din partea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, până când autorităţile locale şi reprezentanţii Instituţiei Prefectului – Judeţul Buzău nu vor verifica documentele în original ale solicitanţilor.

”Această decizie a fost luată din cauza faptului că, în urma unor verificări efectuate de către prefectul Carmen Ichim, a rezultat că suprafaţa totală comunicată la APIA Buzău este mai mare decât terenul arabil existent pe raza comunei amintite. Aspectele cu pricina sunt cuprinse, de altfel, într-o sesizare adresată de Instituţia Prefectului – Judeţul Buzău organelor de urmărire penală”, pecizează purtătorul de cuvânt al Prefecturii, Gabriel Cozma.

”Paraschiva Marius” este unul dintre cazurile care i-au ţinut ocupaţi pe juriştii Prefecturii ani de zile. Timp de 15 ani, membrii Comisiei Locale de Fond Funciar au ascuns şi Comisiei Judeţene de Fond Funciar şi instanţelor de judecată faptul că există teren disponibil în rezerva comisiei locale pentru retrocedare în fizic către cetăţeana Paraschiva Marius, căreia Instituţia Prefectului a fost obligată, în 2016, de instanţă, să-i plătească despăgubiri de aproape 300.000 de lei tocmai pentru întârzierea punerii în posesie.

Suprafaţa de 40 de hectare de teren arabil necesară punerii în posesie a fost identificată în 2017 în rezerva comunei Vâlcelele, urmare diligenţelor depuse, ulterior sancţionării Comisiei Judeţene de Fond Funciar şi validării propririi asupra conturilor Prefecturii, astfel că s-a emis titlul de proprietate. 

În urma verificărilor efectuate de reprezentanţii Prefecturii, s-a constatat că terenul pe care s-a făcut retrocedarea nu avea proprietari din 1991 şi a fost stăpânit de aceeaşi persoană sau grup de persoane care a şi încasat subvenţii de la APIA din 2007 până în 2018, inclusiv după punerea în posesie a petentei Paraschiva Marius, fapt dovedit prin cele trei adrese primite de Instituţia Prefectului de la APIA Buzău. Toate aceste aspecte au fost aduse în atenţia procurorilor. 

Procurorul de caz şi prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Râmnicu Sărat au concluzionat însă că faptele s-au prescris şi au respins sesizarea Instituţiei Prefectului împotriva membrilor Comisiei locale de fond funciar Vâlcelele, motiv pentru care împotriva ordonanţei de respingere a fost formulată plângere la Judecătoria Râmnicu Sărat. 

Vizaţi de acuzaţii în dosar sunt atât fostul primar al comunei, Nicu Smochină, în prezent consilier local, dar şi foştii membri ai Comisiei locale Vâlcelele, precum şi un arendaş din zonă.

La mijloc este vorba chiar despre suma de 280.780 lei, plătită de Prefectură în contul unei sentinţe civile a Judecătoriei Râmnicu Sărat din 2009, constituită ca prejudiciu la bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor şi, implicit, al Statului Român.

În 2009, petenta Paraschiva Marius obţinea în instanţă o decizie de punere în  posesie cu 40 de hectare de teren la Boldu. Ani la rând, responsabilitatea punerii în legalitate a fost pasată de la o instituţie la alta, de la un factor responsabil la altul, astfel că femeia a deschis proces după proces, atât Comisiei Judeţene de stabilire a dreptului de proprietate de pe lângă Prefectura Buzău, cât şi Primăriei Boldu şi Comisiei locale de fond funciar care, în lipsa terenului respectiv pe raza acestei comune, a propus în 2016 împroprietărirea petentului cu pământ pe raza comunei Vâlcelele. 

În noiembrie, Comisia Judeţeană de Fond Funciar a validat, la propunerea Comisiei locale de fond funciar Boldu, anexa nr. 2 a pentru titularul Paraschiva Marius cu suprafaţa de 40 de hectare, decizând transferul anexei respective către Comisia locală de fond funciar Vâlcelele. 

Lucrurile au fost destul de încurcate în acest caz, astfel că petenta a cerut unui executor poprirea conturilor Comisiei Judeţene şi a Instituţiei Prefectului ca terţ poprit pentru sumele datorate sau care urmau a fi datorate în temeiul unor raporturi juridice existente, debitoarei Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, până la concurenţa sumei totale de 280.780 lei. 

Banii au fost daţi, până la urmă, apoi s-a căutat vinovatul pentru întârzierea care a lăsat statul fără aproape trei miliarde de lei vechi.

„S-a făcut cercetare administrativă din cauza acestei sume de bani dată de către Instituţia Prefectului, pentru a găsi persoanele vinovate. Potrivit raportului comisiei constituite în acest sens, nu este nimeni responsabil din Instituţia Prefectului. Atunci Comisia Judeţeană de Fond Funciar avea altă componenţă“, preciza, în vară, prefectul Carmen Ichim. 

Ulterior, atenţia s-a îndreptat către Comisia locală de fond funciar Vâlcelele, despre care se bănuia că nu ar fi deloc străină de tergiversarea executării unor decizii judecătoreşti pe fond funciar. După identificarea vinovaţilor, Instituţia Prefectului a înaintat plângere penală pentru nepunerea la dispoziţie a terenului care, potrivit inventarierii din 2012, s-a dovedit a fi liber şi nepus în posesie solicitanţilor de drept. 

Mai mult, decidenţii Prefecturii au vrut să afle cine a încasat subvenţii pentru aceste suprafeţe de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură, iar documentele au ajuns de asemenea în atenţia procurorilor.